SUSPICIUNI ŞI COINCIDENŢE ÎN SCANDALUL CORVETELOR "Partenerul istoric" - Franţa, mai presus de interesul naţional?

Înzestrarea Armatei Române se dovedeşte o misiune dificilă şi pentru generalul în rezervă Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale. Programele derulate iniţial încă nu au intrat în parametrii optimi prevăzuţi la semnarea contractelor cu partenerii străini, construcţia camioanelor şi platformelor Iveco pare să se fi împotmolit în hăţişul birocratic din cadrul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, iar corvetele multi­funcţionale mai au de aşteptat până la finalizarea procedurii de achiziţie publică.

În privinţa celor din urmă, săptămâna trecută Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat unul dintre cele patru dosare prin care compania olandeză Damen a contestat procedura de achiziţie şi actele administrative care au stat la baza acesteia. Magistraţii Curţii de Apel au menţinut decizia Tribunalului Bucureşti şi au stabilit că MApN a desemnat corect drept câştigătoare a licitaţiei pentru realizarea programului Corvetă Multifuncţională asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa.

Imediat, o parte a mass-media a anunţat: "Practic, în urma acestei decizii, Ministerul Apărării Naţionale va semna contractul cu Naval Group, dar doar după ce la nivelul ministerului va ajunge decizia oficială".

Anunţul respectiv a fost demontat în aceeaşi zi de comunicatul MApN care a arătat că mai sunt încă trei dosare pe rolul instanţelor privind achiziţia construcţiei celor patru corvete multifuncţionale destinate Forţelor Navale din ţara noastră şi că "după soluţionarea definitivă a dosarelor menţionate, Ministerul Apărării Naţionale va avea temeiul legal pentru finalizarea procedurii de achiziţie".

Cele trei speţe privitoare la achiziţia respectivă rămase pe rolul instanţelor sunt:

⇒ Dosarul nr. 4113/2/2019, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, prin care compania Damen a atacat în contencios administrativ Decizia 1026/26/06/2019 emisă de Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Acest dosar a fost suspendat până la soluţionarea definitivă a dosarului 21131/3/2019, care s-a soluţionat cu decizia din 13 iulie, în favoarea Naval Group. Imediat, în 14 iulie 2020, MApN a formulat, cerere de repunere pe rol a judecării dosarului respectiv.

⇒ Dosarul nr. 6869/2/2019, înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, având ca obiect cererea formulată de Damen SNS BV pentru anulare act administrativ (adresa nr. A3/10084/28.10.2019). Prin Sentinţa nr. 558/08/07/2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată acţiunea. Hotărârea instanţei nu este încă motivată.

⇒ Dosarul nr. 47/2/2020, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, formulat de Damen SNS BV în contradictoriu cu Guvernul României, pentru anularea Hotărârii de Guvern nr. 48 din 2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională". În cauză, MApN a formulat cerere de intervenţie principală. Primul termen de judecată a fost fixat la data de 22 septembrie 2020.

Cu alte cuvinte, există foarte puţine şanse ca MApN să încheie în cursul acestui an contractul cu asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa pentru construirea celor patru corvete multifuncţionale, capabile să execute misiuni în următoarele domenii de luptă: AAW (lupta împotriva ameninţărilor aeriene), ASuW (lupta împotriva navelor de suprafaţă), ASW (lupta împotriva ameninţărilor submarine), EW (război electronic), NGS (sprijin cu foc la litoral).

• Campanie susţinută pentru demonizarea olandezilor şi preaslăvirea francezilor

Interesante în această dispută nu sunt doar argumentele juridice ale celor două părţi, ci informaţiile difuzate în mass-media în favoarea companiei franceze Naval Group şi demonizarea olandezilor de la Damen.

Colegii noştri de breaslă scriau, imediat după decizia Curţii de Apel din 13 iulie: "În timp ce a încercat să blocheze achiziţia de corvete din România, compania Damen era investigată în Olanda pentru mai multe de nereguli legate de obţinerea contractelor pentru construcţia unor nave în Trinidad & Tobago şi Bahamas. Valoarea acestora este de 400 de milioane de euro. Ancheta continuă în Olanda. Publicaţia olandeză NRC a dezvăluit că în această afacere ar exista şi un intermediar, o companie din Barbados. Aceasta din urmă, NSG West Indies, este deţinută de britanicul Stephen Hobson, un obişnuit al Caraibelor, unde face afaceri de aproape 50 de ani, în general ocupându-se de tranzacţii pentru autorităţile din regiune".

În schimb, niciun cuvânt despre contractul încheiat recent de compania Damen cu Ministerul Apărării din Germania pentru construirea mai multor fregate şi niciun rând despre scandalurile în care compania publică franceză DCSN - actuala Naval Group a fost implicată în Malaezia, Egipt, Brazilia şi Australia, unde a majorat de câteva ori preţul la care a căştigat licitaţiile pentru construirea de corvete şi submarine nucleare sau convenţionale. Într-unul dintre aceste contracte, cel privind submarinele nucleare destinate Braziliei, fostul preşedinte al ţării sud-americane a fost nevoit să demisioneze din cauza unei şpăgi pe care ar fi primit-o de la partenerul brazilian al celor de la Naval Group.

Toate aceste probleme pe care Naval Group le are peste tot în lume au fost în schimb relatate cu lux de amănunte în paginile Ziarului Bursa, în ediţiile din 15 noiembrie şi 4 decembrie 2019 (Naval Group, o companie cu probleme ; Preţ majorat cu 30 miliarde dolari în numai trei ani de la achiziţie).

Fostul director general al companiei Naval Group, Herve Guillou, declara, în 24 martie 2020, în SUA, că afacerea din România presupune riscuri nemăsurate pentru consorţiul francez, fără a menţiona care sunt acestea (Corvetele, între angajamentele lui Naval Group şi realitate).

În ciuda tuturor acestor factori, Ministerul Apărării Naţionale şi-a apărat decizia de atribuire a contractului de construire a corvetelor către Naval Group, chiar dacă există mari semne de întrebare cu privire la modul în care compania franceză a fost desemnată câştigătoarea licitaţiei.

• Secretar de stat demis, filiera franceză - decisivă

Amintim aici de faptul că fostul secretar de stat Andrei Ignat - care era şi şef al Departamentului pentru Armamente din cadrul MApN - a fost demis din funcţie după ce a susţinut că în procedura de achiziţie a corvetelor au intervenit elemente ce pot reprezenta un risc pentru siguranţa naţională. Mai mult, în cadrul procedurii s-a înscris şi compania italiană Fincantieri, care a depus la un moment dat, la începutul anului trecut, o contestaţie cu privire la licitaţia demarată de MApN. După ce Fincantieri a semnat un joint-venture la nivel european cu compania Naval Group, italienii au retras contestaţia de pe rolul Curţii de Apel Constanţa. După acest episod, la finalul lunii iunie 2019, fostul ministru al Apărării Naţionale, social-democratul Gabriel Beniamin Leş a avut o întâlnire oficială cu omologul său francez, Florence Parly. La mai puţin de o săptămână de la întâlnirea respectivă, în 3 iulie 2019, Leş anunţa atribuirea contractului privind corvetele multifuncţionale către asocierea franco-română Naval Group - Şantierul Naval Constanţa.

Un alt aspect interesant de urmărit în această speţă este că, după ce compania olandeză Damen, care deţine şantierele navale din Galaţi şi Mangalia, a contestat decizia de atribuire, reprezentanţii Naval Group au depus toate diligenţele pe lângă autorităţile române pentru rezolvarea rapidă a situaţiei. Amintim în acest context că, în 17 decembrie 2019, cu şase zile înainte ca premierul Ludovic Orban să îşi asume în Parlament, bugetul de stat pentru anul 2020, în care erau trecute şi cheltuielile pentru înzestrarea Armatei, şeful Guvernului şi ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au avut o întâlnire, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii companiei franceze Naval Group, eveniment la care a participat şi Michele Ramis, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Menţionăm că întâlnirea respectivă a avut loc cu câteva ore înainte de şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, unde urma să fie avizat bugetul de stat cu privire la MApN, MAI, SRI, SIE şi SPP (Apărarea, sub asaltul companiilor străine).

Toate aceste elemente, în orice stat european, ar fi ridicat mari semne de întrebare cu privire la procedura de achiziţie respectivă. Numai că la noi, ocultarea adevărului pare o misiune de stat. Şi ca totul să fie în ton cu cele descrise mai sus, Curtea de Apel Bucureşti a amânat de două ori luarea unei decizii, pentru a se pronunţa în favoarea companiei Naval Group în 13 iulie, adică cu o zi înainte de Ziua Naţională a Franţei.

Cam multe coincidenţe, nu credeţi?!

După anunţarea deciziei, reprezentanţii companiei Damen au anunţat că sunt dezamăgiţi de hotărârea magistraţilor şi că vor căuta o clarificare definitivă a suspiciunilor publice, a scurgerilor de informaţii clasificate şi a controverselor nefondate din media cu privire la contractul pentru construcţia corvetelor multifuncţionale.

"Neclaritatea privind corectitudinea procedurilor de licitaţie publică afectează reputaţia programelor de achiziţii din România atât în ţară, cât şi în străinătate şi este o consecinţă îngrijorătoare. În spiritul transparenţei şi al clarităţii, Damen a solicitat în instanţă accesul la documentele ofertelor de licitaţie. Acest lucru a fost refuzat până acum, obligând compania Damen să înceapă noi demersuri în justiţie pentru rezolvarea acestor aspecte", se arată într-un comunicat de presă al companiei olandeze.

Nedumerirea reprezentanţilor companiei Damen se referă la unul dintre aspectele invocate de fostul secretar de stat Andrei Ignat: interesul de securitate al statului român.

A fost într-adevăr respectat interesul de securitate al statului român, mai ales când vorbim despre asigurarea capacităţilor locale şi a locurilor de muncă din şantierele navale Galaţi şi Mangalia, pe care le deţine, în parteneriat cu statul român, compania Damen?

Ar mai fi un aspect de menţionat: din comisia de licitaţie nu a făcut parte un reprezentant al Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială (OCATS). Prezenţa acestuia printre membrii Comisiei era necesară, imperativ stabilită de HG 48/2018, ţinând cont că respectivul contract de achiziţie a corvetelor are şi o clauză privind offsetul. Acest aspect esenţial, de constituire legală a comisiei de achiziţie, nu a contat nici pentru Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi nici pentru magistraţii Tribunalului Bucureşti şi ai Curţii de Apel Bucureşti.

În aceste condiţii, am fi dorit ca reprezentanţii MApN să ne spună ce interes a primat în desemnarea căştigătorului procedurii de achiziţie pentru programul Corvetă Multifuncţională, dar din păcate, în ciuda apelurilor noastre repetate, nu am primit niciun răspuns. Nici de la MApN şi nici din deciziile Tribunalului Bucureşti, Curţii de Apel Bucureşti şi Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.