Suveranismul se varsă în Parlament prin mai multe guri

Alegerile parlamentare din România care au avut loc duminică au adus schimbări semnificative în peisajul politic naţional, iar câştigătoarii reali ai scrutinului au fost suveraniştii, care au reuşit să introducă în Parlament trei partide politice - AUR, SOS România şi POT. Conform rezultatelor, după numărarea şi centralizarea tuturor voturilor, distribuţia mandatelor în Parlament este următoarea:

- Partidul Social Democrat (PSD): 35 de mandate în Senat şi 80 în Camera Deputaţilor, cu un procent de 22,31% din voturi

- Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR): 28 de mandate în Senat şi 65 în Camera Deputaţilor, obţinând 18,29% din voturi

- Partidul Naţional Liberal (PNL): 22 de mandate în Senat şi 51 în Camera Deputaţilor, cu 14,29% din voturi

- Uniunea Salvaţi România (USR): 19 mandate în Senat şi 43 în Camera Deputaţilor, acumulând 12,25% din voturi

- S.O.S. România: 12 mandate în Senat şi 27 în Camera Deputaţilor, cu 7,75% din voturi

- Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): 10 mandate în Senat şi 23 în Camera Deputaţilor, obţinând 6,39% din voturi

- Partidul Oamenilor Tineri (POT): 10 mandate în Senat şi 22 în Camera Deputaţilor, cu 6,38% din voturi.

Un aspect notabil al acestor alegeri este intrarea în Parlament a partidului S.O.S. România, condus de Diana Şoşoacă, care a depăşit pragul electoral de 5%, obţinând în unele judeţe peste 10% din voturi.

Aceste rezultate indică o fragmentare a spectrului politic, sugerând necesitatea unor negocieri complexe pentru formarea unei majorităţi parlamentare stabile. Ascensiunea partidelor noi şi a celor cu agende anti-sistem semnalează o schimbare în preferinţele electoratului, impunând partidelor tradiţionale să îşi reevalueze strategiile şi politicile pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor.

PSD va avea cele mai multe mandate în viitorul Parlament, în timp ce partidele suveraniste pot aduna 162 de voturi. Potrivit primelor estimări legate de mandate, realizate de PNL şi USR, pot exista mai multe formule pentru viitoarea majoritate din forul legislativ. Dacă ar ajunge la un acord, PSD - PNL - USR - UDMR - grupul minorităţilor naţionale ar obţine o majoritate lejeră de peste 300 de voturi în Parlament. Majoritatea se obţine cu 234 de voturi. Singura problemă remarcată de liderii politici ar fi că Opoziţia ar urma să fie reprezentată doar de partidele suveraniste.

Comparativ cu alegerile alegerile parlamentare din urmă cu patru ani, constatăm următoarele:

- Partidul Social Democrat (PSD) a înregistrat o pierdere de peste şase puncte procentuale, de la 28,9% în 2020 la aproximativ 22,31% în 2024

- Partidul Naţional Liberal (PNL): A suferit o scădere semnificativă, de 11 puncte procentuale, de la 25,2% în 2020 la aproximativ 14,29% în 2024.

- Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) este câştigătorul real al alegerilor parlamentare din acest an, cu peste 9 puncte procentuale, de la 9% în 2020 la aproximativ 18,29% în 2024.

- Uniunea Salvaţi România (USR), a pierdut peste 2 puncte procentuale, de la 15% în 2020 la aproximativ 12,25% în 2024.

- Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a înregistrat un mic plus, de la 5,7% în 2020 la aproximativ 6,39% în 2024, ceea ce înseamnă că liderii acestei formaţiuni au reuşit prin mesajele lor să mobilizeze mai bine propria comunitate la votul din acest an.

• Polarizarea alegătorilor, bucuria suveraniştilor

Rezultatele conturează trei tipuri de alegători: unul anti-sistem, unul dependent de fondurile statului şi altul enclavizat, ceea ce reliefează diferenţele economice şi sociale dintre aceste tipuri. Deşi votul a fost în favoarea partidelor pro-europene, suveraniştii continuă să catalizeze nemulţumirile populaţiei, ceea ce necesită o atenţie sporită din partea clasei politice.

Prezenţa la vot a fost de 52,36%, marcând o creştere semnificativă faţă de alegerile precedente, reflectând un interes sporit al cetăţenilor faţă de viitorul politic al ţării.

Rezultatele alegerilor parlamentare, care au avut loc duminică, 1 decembrie, reflectă polarizarea profundă a societăţii româneşti, atât timp cât din cele şapte formaţiuni politice care vor alcătui viitorul Legislativ, trei fac parte din noul curent politic suveranist. Ascensiunea acestor formaţiuni politice a fost posibilă în urma erodării la guvernare a alianţei PSD-PNL, ambele partide pierzând procente considerabile la alegerile de duminică, procente care se regăsesc în dreptul AUR şi care au consfinţit intrarea în Parlament a SOS şi POT - formaţiunea politică ce îl susţine la alegerile prezidenţiale pe independentul Călin Georgescu.

O situaţie specială a apărut ieri când surse din cadrul Parchetului General au transmis către mai multe site-uri media că instituţia publică se va autosesiza în cazul participării Dianei Şoşoacă la ceremonia de la Tâncăbeşti pentru comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu, şeful Mişcării Legionare. Situaţia respectivă ar putea duce la ridicarea imunităţii parlamentare a actualului europarlamentar, care se află şi pe primul loc pe lista pentru Senat a partidului SOS România, care a intrat în viitorul Parlament după alegerile din 1 decembrie. Ridicarea imunităţii parlamentare ar putea fi solicitată în cazul condamnării definitive a doamnei Şoşoacă la pedeapsa penală prevăzută de legislaţia în vigoare pentru infracţiunea de promovare a cultului persoanelor şi mişcărilor fasciste şi naziste.

• Ecouri internaţionale ale alegerilor parlamentare din România

Presa internaţională a reflectat pe larg rezultatele alegerilor parlamentare din România, desfăşurate pe 1 decembrie 2024, evidenţiind atât succesul partidelor pro-occidentale, cât şi ascensiunea semnificativă a formaţiunilor de extremă dreapta.

Associated Press a relatat că partidele pro-occidentale au obţinut cele mai multe voturi şi intenţionează să formeze o coaliţie guvernamentală, în contextul unei creşteri notabile a sprijinului pentru naţionaliştii de extremă dreapta. Sursa citată subliniază dificultăţile în formarea unei majorităţi guvernamentale, având în vedere divergenţele istorice dintre partidele pro-occidentale şi creşterea reprezentării extremei drepte în parlament.

The Times a notat că PSD a obţinut 26% din voturi, reuşind să contracareze avansul naţionaliştilor de extremă dreapta, AUR, care au obţinut 19%. Publicaţia aminteşte despre victoria surprinzătoare a populistului pro-rus Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale, ceea ce a generat îngrijorări privind stabilitatea politică a României şi orientarea sa pro-europeană.

Financial Times a evidenţiat că, deşi partidele mainstream îşi menţin controlul asupra Parlamentului, formaţiunile naţionaliste de extremă dreapta au înregistrat câştiguri semnificative. Sursa citată menţionează complexitatea negocierilor pentru formarea unei coaliţii guvernamentale care să excludă participarea extremei drepte şi menţionează îngrijorările legate de influenţa rusă în contextul alegerilor prezidenţiale.

Reuters a oferit o perspectivă asupra procesului post-electoral, explicând că, după alegerile parlamentare, preşedintele desemnează un prim-ministru care trebuie să obţină aprobarea Parlamentului pentru viitorul Guvern. Articolul subliniază provocările în formarea unui guvern majoritar, având în vedere fragmentarea politică şi ascensiunea partidelor de extremă dreapta.

Le Monde a relatat despre alegerile prezidenţiale, menţionând că premierul pro-european Marcel Ciolacu a fost eliminat din cursă, în timp ce candidatul pro-rus Călin Georgescu a obţinut primul loc în primul tur. Publicaţia subliniază implicaţiile acestor rezultate asupra viitorului politic al României şi alinierea sa europeană.

Presa germană a analizat şi ea pe larg rezultatele alegerilor parlamentare din România, desfăşurate la 1 decembrie 2024, evidenţiind atât performanţele partidelor tradiţionale, cât şi ascensiunea formaţiunilor populiste şi de extremă dreapta.

Deutsche Welle (DW) a subliniat că, deşi Partidul Social Democrat (PSD) a obţinut cele mai multe voturi, formarea unei coaliţii guvernamentale stabile va fi o provocare, având în vedere fragmentarea spectrului politic şi creşterea influenţei partidelor populiste. DW a remarcat, de asemenea, că prezenţa la vot a fost semnificativă, ceea ce reflectă un interes crescut al cetăţenilor faţă de viitorul politic al ţării.

Die Zeit a evidenţiat ascensiunea Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), care a obţinut un procentaj semnificativ de voturi, consolidându-şi poziţia pe scena politică românească, rezultat ce reflectă o tendinţă regională de creştere a popularităţii partidelor naţionaliste şi eurosceptice în Europa de Est.

Berliner Zeitung a analizat impactul rezultatelor asupra politicii externe a României, menţionând că viitoarea coaliţie guvernamentală va trebui să navigheze între angajamentele europene şi presiunile interne generate de partidele naţionaliste. Articolul a subliniat importanţa menţinerii unui parcurs pro-european în contextul geopolitic actual.

Cotidianul austriac Der Standard a oferit o perspectivă asupra provocărilor economice cu care se va confrunta noul guvern, inclusiv necesitatea reducerii deficitului bugetar şi implementarea reformelor structurale cerute de Uniunea Europeană. Publicaţia a remarcat că stabilitatea politică va fi esenţială pentru atragerea investiţiilor şi menţinerea creşterii economice.

În presa maghiară, publicaţii precum Magyar Nemzet şi Nepszava au analizat rezultatele alegerilor din România, evidenţiind atât succesul partidelor pro-europene, cât şi creşterea influenţei formaţiunilor naţionaliste, prin prisma implicaţiilor asupra relaţiilor bilaterale dintre ţara noastră şi Ungaria şi asupra comunităţii maghiare din România.

Presa de la Moscova s-a limitat ieri doar să prezinte rezultatul alegerilor parlamentare din ţara noastră, fără ca oficialii de la Kremlin să ofere vreo declaraţie. Ria Novosti, TASS, Izvestia şi Kommersant notează că în viitorul Parlament de la Bucureşti vor intra şapte formaţiuni politice, din care trei fac parte din curentul politic suveranist.

În concluzie, presa internaţională a reflectat complexitatea peisajului politic românesc post-alegeri, evidenţiind atât eforturile partidelor pro-occidentale de a forma un guvern stabil, cât şi provocările generate de ascensiunea formaţiunilor de extremă dreapta şi influenţele externe.