TĂNĂSESCU:  Riscul cel mai mare al unei TVA de 9% este o scădere dramatică a veniturilor la buget

Riscul cel mai mare al introducerii unei Taxe pe Valoarea Adăugată (TVA) de 9% pentru alimentele de bază este "o scădere dramatică a veniturilor la buget din acest segment de activitate", a declarat ieri reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Mihai Tănăsescu, care va prelua de la 1 august funcţia de vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI).

Introducerea unei Taxe pe Valoarea Adăugată (TVA) de 9% pentru alimentele de bază ar putea duce la o diminuare a evaziunii fiscale, dar nu şi a preţurilor, a avertizat Tănăsescu, citat de Agerpres. "Teoretic, impactul (unei TVA de 9% la alimentele de bază-n.r.) ar trebui să conducă la o scădere a preţului, la o reducere a evaziunii fiscale, dar vedeţi, nu întotdeauna teoria este egală cu practica. Este foarte greu de anticipat comportamentul celor care lucrează în acest domeniu şi cum vor folosi acest lucru", a spus Tănăsescu. El a precizat că o tentativă de acest gen nu poate să conducă decât, poate, la o diminuare de evaziune fiscală, nu atât de mult la o diminuare a preţului la anumite produse alimentare:

"Riscul cel mai mare este o scădere dramatică a veniturilor la buget din acest segment de activitate. În acelaşi timp, există şi efectul pozitiv, în sensul că s-ar putea consuma mai mult, s-ar putea strânge mai mulţi bani la buget. Dar, în acelaşi timp, trebuie să fim foarte atenţi că aplicarea unei cote reduse de TVA trebuie să aibă o implementare foarte bună a modului în care se face controlul asupra felului în care se aplică acest lucru. Ar fi neplăcut să aplici o asemenea metodă, să vezi că preţurile nu scad, că evaziunea continuă şi, de fapt, ai pierderi foarte mari de venituri la buget. Este un scenariu care s-a întâmplat în foarte multe alte ţări, în cazul în care controlul nu este foarte bine concentrat pe acest lucru".

Premierul Victor Ponta a declarat, săptămâna trecută, la Ministerul Agriculturii, că susţine aplicarea unei TVA diferenţiată pentru produsele agricole, de la 1 ianuarie 2013. "Susţin introducerea, de la 1 ianuarie 2013, cu toate implicaţiile bugetare, a unei TVA diferenţiată pentru produsele agricole, o TVA de 24%, din care 9% să fie reţinută pentru buget şi 15% să fie rambursată producătorului. Este un program fundamental şi ne dorim ca efectele de scădere a preţurilor, dar mai ales de combatere a evaziunii fiscale şi de sprijin a producătorilor autohtoni, să fie pozitive în 2013", a afirmat Victor Ponta, la o conferinţă de presă susţinută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

• TVA: Comisia Europeană propune un nou instrument pentru răspuns rapid în caz de fraudă

Comisia Europeană a adoptat marţi, la Bruxelles, o propunere privind un mecanism de reacţie rapidă ce va permite statelor membre să răspundă mai rapid şi mai eficient la fraude legate de taxa pe valoare adăugată (TVA), informează un comunicat de presă al CE. Potrivit noului mecanism, un stat membru care se confruntă cu un caz grav de fraudă bruscă şi masivă privind TVA va putea pune în aplicare anumite măsuri de urgenţă, care în prezent nu sunt permise conform legislaţiei TVA în vigoare. Astfel, propunerea le oferă statelor membre posibilitatea de a pune în aplicare, în termen de o lună, un "mecanism de taxare inversă" care face ca beneficiarul mai degrabă decât furnizorul de bunuri şi servicii să fie responsabil pentru TVA. Se va reduce în acest fel posibilitatea unor fraude precum cele de tip "carusel", limitându-se astfel pierderile financiare. "Atunci când este vorba de fraudele privind TVA, timpul înseamnă bani. Autorii fraudelor au devenit mai rapizi şi mai ingenioşi în dezvoltarea modalităţilor de devalizare a banilor publici. Trebuie să fim cu un pas în faţa lor. Acest mecanism de reacţie rapidă va garanta că sistemul nostru este suficient echipat pentru a combate fraudele TVA în mod eficient'', a declarat comisarul european pentru audit şi antifraudă Algirdas Semeta.

În prezent, dacă un stat membru vrea să contracareze fraudele TVA prin măsuri care nu sunt incluse în legislaţia UE în domeniu, ţara respectivă trebuie să solicite o derogare. Executivul UE elaborează apoi o propunere în acest sens şi o prezintă Consiliului spre aprobare în unanimitate, înainte ca măsurile să fie puse în practică. Procesul poate dura, iar statul membru respectiv nu poate lua imediat o măsură pentru stoparea fraudelor. Prin noul mecanism, statele membre nu mai trebuie să aştepte încheierea acestei proceduri oficiale înainte de a solicita măsuri anti-fraudă specifice. În schimb, va exista o procedură mult mai rapidă prin care le va fi acordată o derogare temporară de o lună, ceea ce le va permite ţărilor UE să înceapă combaterea fraudelor imediat, timp în care pot fi elaborate alte măsuri pe termen mai lung.