Ţara noastră, locul 9 în Europa privind risipa alimentară

Anual, fiecare cetăţean român, aruncă la gunoi aproximativ 192 de kilograme de alimente, adică 2,2 milioane de tone de alimente la nivelul întregii ţări. Peste 6000 de tone în fiecare zi. O risipă alimentară, la baza căreia, în proporţie de 53%, se află risipa din gospodăriile individuale, fapt care ne clasează pe locul 9 în Uniunea Europeană cu privire la acest aspect.

Datele respective, care constituie un semn de îngrijorare cu privire la comportamentul alimentar al cetăţenilor din ţara noastră, au fost prezentate, ieri, în cadrul conferinţei internaţionale "Împreună împotriva risipei alimentare", care a avut loc la Bucureşti, sub egida Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.

Coordonatorul Departamentului, consilierul de stat Laszlo Borbely, a declarat: "Cea mai importantă cauză a risipei alimentare în ţara noastră este mentalitatea consumatorilor. Cetăţenii merg la mall şi cumpără prea mult, fără să se uite de multe ori la etichete. Trebuie să învăţăm cum luăm alimentele, cum le punem în frigider, cum le conservăm, cum să luăm doar ceea ce ne trebuie şi să ne raportăm la un mod de alimentaţie sănătoasă. Ar trebui ca fiecare dintre noi să facă o lis-tă cu ce are nevoie pentru o săptămâ-nă sau pentru două săptămâni, chiar dacă se apropie sărbătorile de iarnă. Fiecare trebuie să facă o analiză cu ceea ce este bun pentru familia sa şi, poate, să consume alimente bio. Alimentele produse în ţări care se află la mare distanţă de România, mii de kilometri, sunt cu probleme, deoarece pentru conservarea lor se folosesc diferite substanţe care nu toate sunt benefice pentru organism".

Domnia sa a precizat că la nivel global, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate anual, în condiţiile în care 820 de milioane de cetăţeni sunt subnutriţi.

Laszlo Borbely a arătat: "Acest lucru este cauzat şi de o estimare greşită a cantităţii de alimente pe care cetăţenii le achiziţionează. În ţara noastră se aruncă 11,9% din mâncarea cumpărată, în timp ce în Europa cantitatea risipită este dublă. Chiar dacă stăm bine faţă de majoritatea ţărilor europene, mai avem încă foarte multe de făcut".

Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă este îngrijorat de acest procent, deoarece, conform datelor statistice, în ţara noas-tră, un copil din doi, cu vârsta până în 6 ani, se află în risc de excluziune socială şi de sărăcie. La acest aspect se adaugă şi faptul că, în comparaţie cu anul 2014, procentul populaţiei care suferă de obezitate a crescut, în 2019, la 15%, iar 33% dintre cetăţeni sunt supraponderali.

Îngrijorările consilierului de stat Laszlo Borbely cu privire la risipa alimentară sunt împărtăşite şi de Adrian Oros, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prezent la eveniment, ministrul de resort a precizat: "Cifrele prezentate sunt îngrijorătoare. În timp ce se risipesc milioane de tone de hrană pe an, sunt aproape un miliard de oameni care suferă de foame. Suntem primul stat european care, în 2016, a adoptat o lege privind combaterea risipei alimentare, dar din păcate, din cauza unor necorelări legislative, normele de aplicare au fost adoptate abia în anul 2019. Eu cred că în forma actuală legea este operabilă. Deja sunt operatori pe piaţă care lucrează în acest sens. În fiecare gospodărie se aruncă alimente, iar factorul principal este lipsa conştientizării populaţiei cu privire la risipa alimentară, la care se adaugă lipsa unei educaţii privind comportamentul alimentar. Am observat, din comportamentul alimentar al cetăţenilor care au venituri medii, că risipa alimentară este ceva comun. Tentaţia cetăţenilor este de a cumpăra mai mult decât este nevoie. Ar trebui promovat în primul rând consumul de alimente sănătoase, proaspete, şi chiar alimente bio, deşi acestea nu sunt în număr suficient pe piaţa din ţara noastră".

Conform parlamentarului Tanczos Barna,vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală din Senat, risipa alimentară atrage risipirea altor tipuri de resurse, fapt ce are impact direct asupra mediului.

Senatorul Tanczos Barna a precizat: "Această risipă alimentară este practic un factor generator de risipă a tuturor resurselor pe care noi le utilizăm când producem hrana, începând de la teren, energie, materie primă, apă, toate cu un impact direct şi devas-tator asupra mediului. Este important să îmbunătăţim permanent coerenţa între politici, să dezvoltăm un cadru de reglementare foarte clar, atât din punct de vedere financiar, dar şi comportamental, astfel încât, toate aceste politici să le putem transforma în realitate".

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală din Senatul Româ-niei a arătat că fenomenul risipei alimentare este influenţat direct de trei elemente esenţiale: educaţia primită în familie, comerţul cu alimente şi cadrul legal.

"Elementul cel mai important care influenţează modul în care ne referim noi la mâncare, la pâine, este familia. Adică tradiţia, cultura, lucrurile pe care le învăţăm acasă", a mai spus Tanczos Barna.

Şi pentru că educaţia în acest domeniu primează, la finalul conferinţei internaţionale privind risipa alimentară, chef Alain Alexanian a lansat o carte în limba română, privind alimentaţia sănătoasă. 7000 de exemplare din această carte vor fi trimise la şcolile din ţara noastră. Acestora li se vor adăuga 19.000 de broşuri privind educaţia unei alimentaţii sănătoase ce vor fi trimise către clasele din ciclul primar.