EnglishŢara noastră a cheltuit o sumă de 248 de euro pe cap de locuitor pentru educaţie în anul 2015, cea mai mică sumă din Uniunea Europeană, unde media a fost de 1.400 de euro pe cap de locuitor, arată datele publicate, ieri, de Eurostat.
România este devansată şi de Bulgaria, care în 2015 a cheltuit pentru educaţie 250 de euro pe cap de locuitor, şi Croaţia cu 494 de euro. La polul opus sunt statele membre UE care au cheltuit mai mult de 2.500 de euro pe cap de locuitor pentru educaţie, în frunte cu Luxemburg (4.685 euro), Danemarca (3.368 euro) şi Suedia (2.977 de euro).
România se situează pe ultimul loc în UE şi când vine vorba de procentul din Produsul Intern Brut alocat pentru educaţie, 3,1% în 2015, urmată de Irlanda, 3,7% din PIB, şi Bulgaria şi Italia, ambele cu 4% din PIB. Media la nivelul UE a fost de 4,9% din PIB. Pe de altă parte, Danemarca a alocat 7% din PIB pentru educaţie în 2015, urmată de Suedia, 6,5%, Belgia, 6,4%, Finlanda, 6,2%, Estonia, 6,1%, Letonia şi Portugalia, ambele cu 6% din PIB.
În total, în 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 de miliarde de euro pentru educaţie, o cifră echivalentă cu 4,9% din PIB-ul UE, iar educaţia este al patrulea mare capitol al cheltuielilor publice după protecţia socială, 19,2% din PIB, sănătate 7,2% din PIB şi servicii publice generale 6,2% din PIB.
• Hăncescu (FSLI): "Să vii la catedră pentru 50 de lei în plus, nu ştiu dacă e un efort pe care un tânăr capabil şi-l doreşte"
Salariile cadrelor didactice vor creşte anul viitor, pe brut, cu 50%, însă pe net majorarea va fi de numai 25%, motiv pentru care sindicatele din învăţământ au solicitat reprezentanţilor Guvernului să găsească soluţii prin care veniturile în sector să crească mai mult, potrivit preşedintelui FSLI, Simion Hăncescu.
"În cadrul discuţiilor de la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor a confirmat calculele făcute de federaţia noastră, potrivit cărora, salariile nete cresc cu 3% în ianuarie 2018 şi cu 22% în luna martie a anului viitor, deşi brutul se majorează cu 50%. Motivul îl reprezintă transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Am solicitat Guvernului să găsească urgent o soluţie prin care veniturile cadrelor didactice să crească mai mult, altfel, educaţia rămâne sistemul cu cele mai mici salarii. Dacă majorarea salariilor nete ar fi fost de 50%, am fi putut spune că este un câştig real şi ar fi reprezentat un pas important în atragerea tinerilor performanţi şi cu vocaţie în meseria de dascăl. În situaţia aceasta, însă, să vii la catedră pentru 50 de lei în plus, nu ştiu dacă e un efort pe care un tânăr capabil şi-l doreşte, iar plecarea spre mediul privat este iminentă", a declarat Simion Hăncescu, după întâlnirea pe care federaţiile din educaţie şi CNMR au avut-o cu premierul Mihai Tudose.
Conform unui comunicat al FSLI remis Agerpres, la discuţii au luat parte şi ministrul Educaţiei, Liviu Pop, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu şi ministrul Cercetării şi Inovării, Puiu Lucian Georgescu. În cadrul acestei întâlniri au fost discutate mai multe probleme din învăţământul preuniversitar, printre care necesitatea adoptării unei noi legi a educaţiei, modificarea programelor şcolare, dar şi salarizarea angajaţilor din învăţământ sau recuperarea banilor câştigaţi în instanţă.
Premierul Mihai Tudose a promis, în cadrul discuţiilor, că vor fi găsite fonduri la rectificarea bugetară din luna noiembrie, pentru plata sumelor restante la drepturi salariale, stabilite prin sentinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017. De asemenea, pentru plata dobânzilor, Ministerul Educaţiei va fi responsabil cu reglementarea cadrului prin care se va face acest lucru, anul viitor.
Reprezentanţii FSLI subliniază că o modificare importantă care este luată în discuţie este modul de finanţare al unităţilor de învăţământ, mai exact fiecare şcoală să primească fonduri direct de la Ministerul Finanţelor Publice, şi nu prin intermediul primăriilor, cum se întâmplă în acest moment. Se ia în discuţie şi renunţarea la costul standard per elev, întrucât salariile din educaţie sunt stabilite prin lege, iar acest cost standard nu se mai justifică.
"În perioada următoare vor fi demarate discuţii pe o nouă lege a educaţiei în România, care să se aplice începând cu data de 1 septembrie 2018. Guvernul susţine, de asemenea, că programele şcolare trebuie regândite din temelii, iar Ministerul Educaţiei urmează să stabilească procedura de lucru. Toate aceste concluzii vor fi comunicate membrilor noştri de sindicat, alături de care vom decide strategia în perioada următoare. Anunţăm că există riscul declanşării unui conflic de muncă", a mai declarat preşedintele FSLI.
• Hadăr (AlmaMater): "Majorările salariale din ianuarie 2018 vor fi orientate către acoperirea dărilor"
Banii din majorările salariale de 25%, programate pentru ianuarie 2018, vor fi orientaţi către acoperirea dărilor, în urma introducerii noului sistem de impozitare, a declarat, ieri, Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale, Alma Mater, la finalul unei întâlniri cu premierul Mihai Tudose şi cu reprezentanţi ai cabinetului.
Acesta a explicat că, în urma creşterii salariale de la 1 ianuarie 2018, angajaţii vor suporta cea mai mare parte a contribuţiilor sociale şi impozitelor.
De asemenea, Hadăr a subliniat că şi angajaţii cu salarii sub 2.000 lei vor fi impozitaţi, dar "salariile nu au cum să scadă": "A fost o discuţie parţial profundă. Adică eu nu sunt în măsură să vă zic ce are de gând să facă Guvernul României, dar domnul Mişa spune că s-a renunţat la impozitarea celor sub 2.000 de lei, adică vor avea şi ei o impozitare, mică, dar vor avea. Aşa am desprins eu din ceea ce a vorbit domnia sa. De asemenea, angajatul va plăti toate dările, acele 35 de procente, cam pe acolo se vor situa aceste plăţi, şi impozitul va fi după aceea în jur de 10%. Dar nu a fost o discuţie de la cap la coadă pe acest subiect. Salariile nu au cum să scadă. După a doua rectificare, după a doua creştere cu 20%, aşa cum am spus, majorarea creşterea va fi între 24,5% şi aproape 30%".
Pe de altă parte, Anton Hadăr a subliniat că premierul s-a angajat că va depune toate eforturile astfel încât cei din Educaţie să ia anul acesta banii care li se cuvin pe procese, pe sentinţe definitive şi executorii, pentru că altfel lucrurile vor degenera în atacuri pe cale legislativă din partea sindicatelor. Potrivit acestuia, angajaţii din Educaţie trebuie să primească în total 814 milioane de lei, 730 milioane lei pentru învăţământul preuniversitar şi 84 de milioane de lei pentru învăţământul superior.
Întrebat dacă mai există riscul declanşării unui conflict, liderul sindical a răspuns: "În momentul de faţă nu putem vorbi despre aşa ceva, decât după ce ne consultăm salariaţii".
Preşedintele Alma Mater a mai afirmat că în cadrul discuţiilor de la Guvern s-a vorbit şi despre reforma curriculară, schimbarea manualelor, precum şi despre racordarea sistemului de învăţământ la necesităţile de pe piaţa muncii.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
