EnglishŢara noastră va participa, în 2018, cu 4 milioane de euro la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii (BII), conform unui proiect de Lege publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Documentul precizează: "Se aprobă majorarea capitalului deţinut de România, în calitate de membru la Banca Internaţională de Investiţii, cu suma de 4.000.000 euro, conform deciziei Consiliului de administraţie al Băncii Internaţionale de Investiţii de creştere a capitalului subscris vărsat la Banca Internaţională de Investiţii cu 100.000.000 euro în limita capitalului subscris şi nevărsat al statelor membre".
Valoarea capitalului social subscris al BII este, în prezent, de 1,3 miliarde de euro, din care valoarea capitalului social vărsat al Băncii este de 313,05 milioane de euro. Cota României în capitalul social vărsat al Băncii este de 18,45 milioane de euro, reprezentând 5,90% din valoarea totală a acestuia.
Documentul arată: "În vederea susţinerii procesului de reformă a BII, demarat la finalul anului 2012, în cadrul primei reuniuni din anul 2013 a Consiliului de administraţie al Băncii, organul suprem de conducere al BII, statele membre au luat decizia de a acorda un impuls pentru creşterea valorii bilanţiere a Băncii şi întărirea susţinerii din partea acţionarilor, prin majorarea capitalului vărsat al BII cu 100 milioane de euro, în limita capitalului subscris şi nevărsat al statelor membre şi în conformitate cu posibilităţile bugetelor naţionale ale fiecărui membru, pe baza cotelor statelor membre în capitalul BII. În contextul majorării capitalului vărsat al BII cu suma de 100 milioane de euro, contribuţia totală care ar reveni României este de 7,65 milioane de euro.
La momentul actual majoritatea statelor membre, respectiv Bulgaria, Ungaria, Republica Socialistă Vietnam, Cuba, Mongolia şi Slovacia au achitat integral contribuţiile lor la majorarea de capital a Băncii. Federaţia Rusă a vărsat doar 10 milioane de euro din contribuţia integrală în sumă de aproximativ 58 milioane de euro din motive de natură strategică, respectiv necesitatea păstrării cotei Rusiei în capitalul vărsat al BII la un nivel sub 50%. Astfel, toate statele membre BII, cu excepţia României şi Cehiei au contribuit la această creştere de capital, iar ca urmare a contribuţiei acestora, cota ţării noastre a scăzut în termeni procentuali de la 7,65% în anul 2013, la valoarea actuală de 5,90%. Consecinţa imediată a diminuării cotei de participare a României la capitalul BII o constituie reducerea puterii de vot, care se va baza pe aportul statelor membre la capital, după intrarea în vigoare a noilor documente statutare".
Expunerea de motive a proiectului de lege precizează: "Sursa de finanţare a contribuţiei României la majorarea de capital BII, în valoare de 4.000.000 euro, este bugetul MFP pentru anul 2018, cu încadrare în prevederile bugetare aprobate şi în plafonul de cheltuieli ce urmează a fi stabilit pentru anul 2018. Trebuie menţionat faptul că BII nu a înregistrat pierderi în ultimii 5 ani, iar rezultatul financiar pentru anul 2017 este prognozat a fi pozitiv. Conform metodologiei ESA, întrucât contribuţia României la capitalizarea BII nu este realizată pentru a acoperi pierderi ale Băncii, fiind o injecţie de capital, această majorare a capitalului BII nu influenţează deficitul bugetului general consolidat sau datoria publică a României (conform Eurostat). Singura influenţă directă se poate manifesta asupra deficitului bugetului de stat în termeni de fluxuri de numerar, majorând necesarul de finanţare al acestui deficit. (...) În vederea concretizării sprijinului României, în calitate de acţionar al BII, dar având în vedere imposibilitatea de a achita integral cota care revine ţării noastre la majorarea de capital, propunem ca valoare optimă a contribuţiei României la capitalul BII suma de 4 milioane de euro, achitată într-o singură tranşă, ceea ce reprezintă peste 50% din contribuţia totală calculată la 7,65 milioane euro, care ar reveni ţării noastre raportat la majorarea generală de capital a Băncii. Prin majorarea contribuţiei României la capitalul BII cu suma de 4 milioane de euro, cota României ar atinge nivelul de 22,45 milioane de euro şi ar duce la majorarea cotei procentuale a ţării noastre la 7,08% din capitalul vărsat".
Conform documentului, participarea României la creşterea de capital BII va genera următoarele avantaje: influenţă directă asupra puterii de vot a României în cadrul Băncii; impact pozitiv asupra ratingului acordat BII; creşterea reprezentării României în structurile de conducere ale BII. În prezent, România deţine în sistem de rotaţie până în anul 2019 poziţia de vicepreşedinte BII şi în baza unui proces de selecţie internaţională are un reprezentat român în funcţia de consilier la Direcţia de audit intern.
Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost înfiinţată la data de 10 iulie 1970, având sediul la Moscova, Federaţia Rusă. Statele membre ale IIB sunt, în prezent, guvernele Bulgariei, Republicii Socialiste Vietnam, Cubei, Mongoliei, Federaţiei Ruse, României, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei. România a ratificat aderarea la BII în data de 28 ianuarie 1971.
Direcţiile principale de activitate a Băncii sunt sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii şi participarea la finanţarea proiectelor de infrastructură semnificative din punct de vedere social. Banca acordă împrumuturi în principal prin intermediul instituţiilor financiare naţionale, băncilor de dezvoltare, băncilor şi agenţiilor de export şi de import sau oferă împrumuturi sindicalizate în parteneriat cu alte instituţii internaţionale de dezvoltare.
Pe fondul absenţei aproape totale a operaţiunilor cu agenţi economici din România în perioada 1990 - 2012, Banca a înregistrat, potrivit expunerii de motive, o dezvoltare semnificativă a activităţii pe piaţa românească ulterior lansării procesului de reformă. Începând cu anul 2012, Banca a acordat fonduri în valoare de aproximativ 74,5 milioane de euro, într-un total de 7 operaţiuni, dintre care 6 sunt active în prezent (valoarea totală a operaţiunilor active 68,5 milioane de euro). BII a investit în mod constant în active de trezorerie emise de Ministerul Finanţelor Publice sau de Primăria Bucureşti, în medie în portofoliul BII regăsindu-se astfel de active în valoare de 20 milioane de euro.
În luna octombrie 2016, Banca a participat la emisiunea primară de obligaţiuni a operatorului de telecomunicaţii RCS-RDS, achiziţionând obligaţiuni în valoare de 16,5 milioane de euro. În perioada 2015 - 2016, BII a lansat două emisiuni de obligaţiuni denominate în RON şi listate la Bursa de Valori Bucureşti, care au avut drept scop finanţarea de operaţiuni pe teritoriul României. Suma atrasă de către Bancă de pe piaţa românească în decursul unui an a fost de 411 milioane de lei (aproximativ 92 milioane de euro). Prima emisiune BII s-a desfăşurat în luna octombrie 2015, în valoare de 111 milioane RON (aproximativ 25 milioane de euro). Toate fondurile atrase au fost reinvestite în România, investiţiile totale depăşind volumul atras. Cea de-a doua emisiune, desfăşurată în luna septembrie 2016, în valoare de 300 milioane RON (circa 67 milioane de euro), a înregistrat o cerere totală de 630 milioane de lei, fiind cea mai importantă emisiune a unei instituţii financiare internaţionale în România în ultimii 10 ani. Obligaţiunile emise de către BII au atras atât investitorii locali, cât şi investitori străini din Austria, Cehia, Ungaria şi Croaţia.
Toamna aceasta, a treia emisiune de obligaţiuni corporative emise de International Investment Bank (IIB) pe piaţa de capital autohtonă a fost admisă la tranzacţionare pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Emisiunea este formată din două tranşe, ambele cu o scadenţă de 3 ani: tranşa (simbol IIB20) în monedă românească este de 300 de milioane de lei, cu o dobândă ROBOR 3M + 1,5%, iar cea în valută (simbol IIB20E) de 60 milioane euro cu o dobândă de 1,593% pe an.
Acum câţiva ani, IIB a acordat un credit de 15 milioane de euro Romcab, care a intrat în insolvenţă în acest an.
Într-un interviu acordat ziarului BURSA, Jozef Kollar, vicepreşedinte al băncii, a declarat că International Investment Bank (IIB) a analizat posibilitatea să continue colaborarea cu Romcab, în schimbul unor garanţii.
Romcab a intrat în insolvenţă la cerere, în luna februarie, după ce s-a confruntat cu mai multe incidente de plăţi. "Am fost extrem de neplăcut surprinşi atunci când Romcab şi-a cerut insolvenţa şi, drept urmare, a încetat plăţile către IIB şi alţi creditori", ne-a spus Jozef Kollar, care a precizat că majoritatea documentelor prezentate de companie la acordarea creditului de la IIB includeau "câteva erori contabile majore".
"Nu este secret că Romcab are probleme financiare, facem tot posibilul, împreună cu creditorii, să restructurăm compania", a mai spus Jozef Kollar.
Jozef Kollar a enumerat şi alte companii din România, finanţate de IIB: Agricover, Avicola Buzău, Fabrica de Lapte, MEP Retail, Iulius Group.
În perioada 26 - 27 iunie 2017 a avut loc la Bucureşti cea de-a 107-a reuniune a Consiliului BII, în cadrul căreia statele membre au adoptat o nouă direcţie strategică pentru perioada 2018 - 2020, denumită "Strategia de la Bucureşti" care prevedere dezvoltarea activităţilor Băncii pe mai multe direcţii, ţara noastră fiind o piaţă care capătă tot mai multă importanţă pentru BII.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
