Tensiunile dintre SUA şi China - la nivelul anilor 70'

Liderii de la Beijing par determinaţi să creeze o criză diplomatică cu Statele Unite ale Americii şi o situaţie din care le va fi greu să iasă, cel puţin fără a se face de râs, obligaţi fiind să dea înapoi de la retorica beligerantă din ultimele zile. Ori, dacă nu dă înapoi, China va fi obligată să provoace militar Statele Unite, riscând producerea unui accident militar în Strâmtoarea Taiwanului şi declanşarea unui nou război.

Ca răspuns la vizita preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, la Taipei, China a anunţat demararea unor exerciţii militare cu muniţie reală în Strâmtoarea Taiwanului, care au loc în perioada 2-6 august, iar una din portavocile din presa chineză a liderilor de la Beijing a ameninţat chiar cu doborârea avionului lui Pelosi.

Al treilea om din statul american a aterizat, în după amiaza zilei de ieri, la Taipei.

Tensiunile dintre Statele Unite şi China nu s-au mai ridicat la acest nivel din anii 1970, adică de dinainte de vizita lui Richard Nixon şi a lui Henry Kissinger la Beijing, în febrarie 1972. Nici măcar în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, în care s-a schimbat total abordarea diplomatică şi militară faţă de China, nu s-a ajuns la astfel de declaraţii din partea liderilor de la Beijing, care par mânaţi atât de motive interne şi strategice, cât şi de apropierea Ucrainei de Vest şi de situaţia de la nivel internaţional din jurul războiului din Ucraina.

China a desfăşurat deja forţe aeriene şi navale în apropierea Strâmtorii Taiwan, iar Taipei-ul a anunţat că se pregăteşte de război. Presiunea se resimte şi în pieţele de capital - bursele se tranzacţionează în scădere după raliul din ultimele săptămâni, în timp ce pieţele de obligaţiuni şi aurul s-au cumpărat agresiv pe fondul încorporării riscurilor - temerile fiind că vizita va provoca un răspuns militar din partea Chinei.

Vizita lui Pelosi la Taipei face parte din turneul diplomatic din Asia al preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, care viza oficial patru ţări. Pelosi şi echipa ei au păstrat ambiguitatea până luni şi nu au confirmat sau infirmat dacă va vizita sau nu Taiwanul. Mai multe publicaţii din Taiwan şi din Vest au relatat însă, luni, pe surse, citând oficiali taiwanezi şi americani, că Pelosi va ajunge la Taipei şi va petrece acolo noaptea de marţi spre miercuri, urmând ca astăzi să se întâlnească cu preşedintele Taiwanului, Tsai Ing-Wen, după o întâlnire cu parlamentarii taiwanezi.

Turul diplomatic al lui Nancy Pelosi în Asia vine în contextul unor şedinte a ASEAN, Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est, ea vizitând, pe lângă Taiwan (care nu era pe lista oficială), Malaezia, Japonia, Japonia şi Coreea de Sud. Potrivit informaţiilor publicate de presa americană, Casa Albă i-a recomandat lui Nancy Pelosi să nu viziteze Taiwanul - consilierul pe probleme de securitate naţională al lui Biden, Jake Sullivan i-a prezentat riscurile lui Pelosi şi ea a decis să continue cu vizita -, în urma unei conversaţii telefonice dintre preşedintele american Joe Biden şi liderul chinez Xi Jinping, conversaţie tensionată în care, potrivit presei chineze, Xi i-a spus lui Biden că "cei care se joacă cu focul vor pieri de foc".

Vizita a devenit însă una cu importanţă politică inclusiv la Washington, Republicanii adoptând discursul politic conform căruia anularea vizitei în Taiwan ar fi o capitulare în faţa Chinei şi în faţa liderilor chinezi, care nu au dreptul să le spună liderilor americani ce ţară pot sau nu să viziteze.

De menţionat că în Taiwan au mai existat delegaţii americane de senatori, deputaţi şi miniştri ai guvernului federal american, acestea fiind chiar comune până recent. Pelosi nu este primul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor care să viziteze Taiwanul - chit că ultima vizită a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA la Taipei a fost în 1997 -, iar întrebarea importantă este de ce este Beijingul determinat să transforme vizita lui Pelosi într-o criză diplomatică.

Taiwanul are, pe lângă armament modern şi un teritoriu dificil de cucerit, o întreagă cultură a rezistenţei în ceea ce priveşte apărarea teritoriului său. "Taiwanezii au trăit decenii cu tensiuni în Strâmtoarea Taiwan. Nu suntem calmi pentru că tensiunile sunt ignorate, ci precis pentru că am acceptat că ele sunt parte din fiinţa noastră. Orice se va întâmpla în următoarele zile cu posibila vizită a preşedintei Nancy Pelosi, sper că străinii vor respecta acest lucru, în loc să-şi dorească să ne panicăm doar ca să le împlinim imaginaţia. Cei care o vor face (se vor panica - n.r.) au imigrat deja în precedentele crize ale Strâmtorii Taiwan", explică pe pagina sa de Twitter Jeremy Huai-Che Chiang, fost oficial în ministerul de externe de la Taipei.

Despre China s-a spus în mai multe ocazii, de la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, că ar putea ataca Taiwanul, în condiţiile în care fereastra istorică de oportunitate a liderilor chinezi se cam închide, având în vedere tendinţele demografice din China, care arată că până în 2050 aceasta ar putea deveni o ţară cu doar 700 de milioane de locuitori.

Specialiştii arată că o invazie chineză a Taiwanului ar rupe, efectiv, economia globală: marjele companiilor s-ar prăbuşi, lanţurile de aprovizionare ar dispărea sub presiunea sancţiunilor şi a retragerii companiilor, iar inflaţia ar fi pretutindeni, acesta fiind un şoc puternic stagflaţionist şi chiar recesionist în condiţiile în care China, SUA şi prin extensie Europa au relaţii economice extrem de strânse.

O altă explicaţie pentru transformarea vizitei într-o criză diplomatică este cea a distragerii atenţiei de la problemele interne cu care se confruntă China: o datorie la maxime istorice, mai mare de peste trei ori decât PIB-ul, un declin accelerat al populaţiei, o economie care se contractă şi probabil va intra în recesiune inclusiv din cauza politicii zero-Covid, o piaţă imobiliară în prăbuşire (-40% vânzări în ritm anual) şi tensiuni sociale în creştere - chinezii care şi-au cumpărat apartamente aflate în dezvoltare în ultimii câţiva ani au început să boicoteze plata ratelor, în condiţiile în care dezvoltatorii chinezi se apropie de faliment şi nu există garanţia livrării bunului achiziţionat, băncile chineze riscând neplata a aproximativ 350 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

De menţionat că, în finalul acestui an (noiembrie), va avea loc cel de-al 20-a congres naţional al partidului comunist chinez (CCP), iar liderul Xi Jinping este aşteptat să primească cel de-al treilea mandat consecutiv de cinci ani, el fiind primul liderul chinez de la Mao Zedong încoace care să nu renunţe la putere după două mandate.

Un purtător de cuvânt din cadrul Ministerului de externe al Chinei a declarat ieri că "vor exista consecinţe serioase" pentru vizita lui Nancy Pelosi. "Dacă preşedintele Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi insistă să viziteze Taiwan-ul, China va lua măsuri ferme şi hotărâte pentru a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială", a mai spus purtătorul de cuvânt al ministerului de externe de la Beijing.

La rândul său, Hu Xijin, un reprezentant important al presei de la Beijing, care scrie în cotidianul Global Times, a afirmat luni, pe Twitter: "Dacă avioanele militare americane escortează avionul lui Pelosi în Taiwan, este o invazie. PLA (armata chineză - n.r.) are dreptul să risipească forţat (eng. forcibly dispel - n.r.) avioanele militare americane, inclusiv prin lansarea de focuri de avertizare şi utilizarea unor mişcări tactice de obstrucţie. Dacă nu sunt eficiente (în a dispersa ţintele), atunci ele (avioanele - n.r.) vor fi doborâte".

Potrivit acestuia, ca replică la vizita lui Pelosi, "Beijingul a formulat o serie de contra-măsuri, inclusiv acţiuni militare".

"Lăsaţi-o să meargă în Taiwan. Dar să se roage înainte de plecare: să îşi ureze o călătorie sigură şi să nu fie amintită de istorie drept o «păcătoasă» care a pornit o spirală a tensiunilor ce amplifică fricţiunile militare la un război de scară mare în Strâmtoarea Taiwan", a mai scris Hu Xijin pe pagina sa de Twitter.