The Bell: Riscuri pentru economia Rusiei, care se supraîncălzeşte

În ciuda presiunilor generate de războiul cu Ucraina, economia Rusiei nu s-a prăbuşit, ba chiar i-a oferit preşedintelui Vladimir Putin câteva motive de bucurie, potrivit unei analize realizate de site-ul rus de ştiri independent The Bell, care menţionează că există şi probleme evidente în ţară, precum creşterea rapidă a cheltuielilor militare şi deficitul de forţă de muncă, ceea ce supraîncălzeşte economia.

• Criză pe piaţa muncii

Lipsa forţei de muncă din Rusia a fost una dintre cele mai mari provocări economice pentru guvernul de la Mosocva, în ultimul an, notează The Bell, amintind că lucrurile s-au înrăutăţit de atunci. În termeni absoluţi, 73,6 milioane de ruşi aveau un loc de muncă în iunie, acesta fiind cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Companiile ruseşti din toate industriile (de la servicii auto până la IT) se plâng de lipsa forţei de muncă. Un sondaj recent a dezvăluit un deficit record de personal în producţie, 42% dintre firme raportând că nu au suficienţi lucrători.

Nu cu mult timp în urmă, Ministerul rus de Interne a recunoscut că are un deficit cronic de personal, notează analiza, amintind că Metroul din Moscova se chinuie să găsească suficient personal ca să menţină trenurile în circulaţie. Un muncitor de la Metrou chiar a decedat la începutul acestei luni, căzând pe şine după ce făcuse a treia zi consecutivă de ore suplimentare.

Motivele acestei crize sunt evidente, conform The Bell. Lipsa forţei de muncă este rezultatul războiului din Ucraina, al mobilizării şi al emigraţiei - factori care amplifică efectul problemelor demografice preexistente ale Rusiei. În acelaşi timp, numărul locurilor de muncă creşte continuu datorită unei economii stimulate artificial de cheltuielile militare.

În ultimii ani, nivelurile de ocupare a forţei de muncă din Rusia s-au menţinut prin atragerea şomerilor pe piaţa muncii. Acum, însă, şomajul este atât de mic încât nu mai reprezintă o soluţie potenţială, potrivit lui Rostislav Kapeliuşnikov, directorul adjunct al Centrului de Cercetare a Muncii de la Şcoala Superioară de Economie din Moscova.

Lipsa forţei de muncă alimentează două dintre cele mai presante probleme economice ale Rusiei: inflaţia în creştere şi scăderea rublei. În mod special, salariile cresc mai repede decât producţia, conform sursei citate, care adaugă că, în al doilea trimestru, veniturile reale disponibile (ajustate la inflaţie) au crescut cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Salariile reale au crescut cu 13,3%.

Creşterea salariilor susţine cererea internă, care depăşeşte capacitatea ţării de a majora producţia. Acest lucru se adaugă presiunilor inflaţioniste şi slăbeşte rubla prin cererea mai mare de importuri, potrivit băncii centrale a Rusiei.

• Recesiunea ameninţă

Economia Rusiei a scăzut cu 2,1% anul trecut, dar a crescut cu 4,6% în al doilea trimestru al acestui an, notează The Bell. În acest context, Putin a spus recent: "Sigur, timp de câteva luni, la jumătatea anului trecut, lucrurile au fost foarte dificile. Dar încă din al treilea trimestru din 2022 Rusia a înregistrat creştere economică".

Dar, această creştere rapidă se bazează pe două lucruri - cheltuielile publice (mai ales pentru armată) şi o politică monetară relaxată. Cu toate acestea, pe măsură ce moneda rusească se prăbuşeşte, banca centrală a devenit mai aspră în politica sa şi creşte din nou ratele dobânzilor. După o scădere dramatică a rublei luna aceasta, rata dobânzii a fost majorată cu 350 de puncte de bază, la 12%. Drept urmare, moneda Rusiei a fost oarecum susţinută, dar a crescut semnificativ pericolul ca Rusia să intre în recesiune în lunile următoare, susţine The Bell, citând calculele Bloomberg. Acestea din urmă anticipează o probabilitate de 21% pentru intrarea în recesiune a Rusiei, faţă de 6% anterior.

Bloomberg a evaluat probabilitatea unei recesiuni pe baza diferenţei dintre randamentele obligaţiunilor de stat pe cinci ani şi trei luni. Creşterea bruscă a dobânzii a aplatizat curba randamentelor, dar a redus şi diferenţa dintre randamentele acestor titluri, ceea ce indică un risc mai mare de recesiune, potrivit Bloomberg.

Ratele dobânzilor la împrumuturile pe termen scurt rămân mai mici de 12%, ceea ce sugerează că piaţa se aşteaptă la o reducere a dobânzilor în următoarele trei luni, conform Bloomberg. Cu toate acestea, dacă aşteptările încep să se îndrepte către o dobândă de 12%, care să rămână în vigoare mai mult timp, probabilitatea de recesiune în următoarele şase luni s-ar putea dubla până la aproximativ 40%, arată sursa citată.

Experţii de la Centrul de analiză macroeconomică şi prognoză au atras atenţia luna trecută: "Scăderea rublei (şi creşterea preţurilor importurilor) plus creşterea dobânzii de referinţă ar putea inversa tendinţa ascendentă emergentă".

• Bulă imobiliară

Posibilele probleme de pe piaţa creditelor ipotecare rămân un subiect fierbinte de discuţie, scrie The Bell.

În anii precedenţi, programul guvernului de susţinere a creditelor ipotecare cu discount - căruia i se opune banca Centrală - a contribuit la încălzirea pieţei imobiliare. Perspectiva obţinerii unui credit ipotecar cu o dobândă redusă (uneori chiar mai mică decât dobânda-cheie) stimulează achiziţia de proprietăţi. Drept urmare, cererea de imobiliare este în creştere, iar oferta rămâne în urmă. Acest lucru duce la creşterea preţurilor imobiliarelor (cu 21%, în medie, în Rusia, anul trecut). În decembrie, Putin a prelungit programul până în iulie 2024, în timp ce a crescut dobânda cu discount de la 7% la 8%.

Volumul creditelor ipotecare preferenţiale emise a urcat cu 30% într-un an, potrivit Tatianei Orlova, economist la Oxford Economics, care aminteşte că, şi aşa, numărul debitorilor continuă să sporească, ceea ce creşte riscul pentru bănci.

"Ipotecile subvenţionate susţin creşterea explozivă în sectorul construcţiilor", a avertizat Tatiana Orlova, menţionând: "La un moment dat, creşterea creditelor ipotecare va încetini inevitabil, iar sectorul construcţiilor ar putea rămâne cu un mare surplus de apartamente nevândute".

• Exodul companiilor străine

Autorităţile ruse continuă să naţionalizeze întreprinderile străine, iar economiştii intervievaţi de The Bell văd acest lucru drept o ameninţare pentru creşterea economică viitoare. În prezent, naţionalizarea activelor deţinute de persoane fizice din ţări considerate "ostile" faţă de Rusia urmează una din două căi: fie sunt preluate în administraţia de stat, fie magnaţii ruşi le obţin cu reduceri de preţ de cel puţin 50%.

Anul acesta, Kremlinul a confiscat bunuri de la patru mari companii străine. În primul rând, Agenţia Federală de Administrare a Proprietăţilor din Rusia a preluat controlul la divizia locală a companiilor de utilităţi Uniper (Germania) şi Fortum (Finlanda) - jucători majori în sectorul de electricitate al Rusiei. În realitate, acestea vor fi preluate de anumite persoane din interiorul gigantului petrolier de stat Rosneft, al cărui şef Igor Sechin este preşedintele Consiliului de Administraţie al furnizorului de electricitate de stat Inter RAO, scrie The Bell. Totodată, Putin a decretat naţionalizarea companiei de produse lactate Danone Rossiya (deţinută de Danone Franţa) şi Baltika Brewery (deţinută de Carlsberg Danemarca). Danone este acum condusă de Yakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadîrov, fost ministru cecen al Agriculturii. Noul şef al fabricii de bere Carlsberg este Taimuraz Bolloiev, în vârstă de 70 de ani, care a condus compania între 1991 şi 2004.

Ruben Yenikolopov, director de cercetare la Noua Şcoală Economică a Rusiei, spune: "Activele străine sunt achiziţionate de proprietari ineficienţi, selectaţi datorită apropierii lor de Kremlin. Războiul este o scuză pentru preluarea de proprietăţi la preţ redus".

Pe termen lung, această naţionalizare va determina stagnarea economiei ruse, avertizează Oleg Itshoki, profesor de economie la Universitatea din California, Los Angeles, concluzionând: "Gestionarea ineficientă a activelor în cauză ar putea duce la o scădere a producţiei, care va submina creşterea PIB-ului".