Tiran de operetă, Dragnea simulează paranoia

Trădătorul Klaus Iohannis a fost denunţat public de patriotul Liviu Dragnea, care a anunţat şi că îl va deferi justiţiei. Patriotul Liviu Dragnea i-a denunţat şi pe europarlamentarii trădători. Însuşi Frans Timmermans, lider al Partidului Socialiştilor Europeni, adică şi al socialiştilor lui Liviu Drag­nea, este unul dintre principalii inamici externi ai României pe care patriotul Liviu Dragnea l-a denunţat cu curaj.

Nu este clar, dacă Liviu Dragnea chiar crede ceea ce declară. De obicei, el nu crede în ceea ce spune, ci vrea să credem noi că este el într-un anumit fel, de a spune ceea ce spune.

Acum, Dragnea vrea să credem că este paranoic.

Paranoia este o boală psihică din clasa psihozelor. Termenul a fost descris de către germanul Johann Chris­tian August Heinroth, în anul 1818, şi provine din două cuvinte greceşti: "para - în afară" şi "nous - minte". Cel care a descris manifestările paranoiei este psihiatrul german Emil Kraepelin. Astfel, paranoia este un delir cronic, nehalucinator, bine structurat şi organizat, în care pacientul manifestă un orgoliu excesiv determinat de hipervalorizare, de exces de autoapreciere. Paranoicul are tendinţa de a persevera în propriile judecăţi şi convingeri, fără nicio intenţie de a verifica valabilitatea lor. El va vedea mereu altceva în spatele aparenţei, va interpreta în maniera sa vorbele celorlalţi, va căuta şi va găsi în toate împrejurările trădarea, subminarea autorităţii sale, prejudicierea intenţionată, lipsa de consideraţie din partea celorlalţi.

Numai că Liviu Dragnea nu este nebun, nu suferă de paranoia. El o joacă, o simulează, în funcţie de interesul propriu, de moment sau de conjunctură.

Pericolul rezidă tocmai în faptul că o persoană sănătoasă mimează simptomele paranoiei, deoarece ai tendinţa să îl consideri bolnav pe cel din faţa ta, când realitatea este cu totul alta. Simularea paranoiei este ultima găselniţă a şefului PSD.

Cu toate acestea, teatrul ieftin pe care îl joacă Dragnea, alături de Dăncilă şi de toţi ceilalţi lideri social-democraţi, nu mai are credibilitate. Nici pe plan intern, nici pe plan extern. Pe plan extern, aduce prejudicii ţării, numai că liderii PSD nu pot fi catalogaţi trădători. Pentru că ei sunt mai presus de ceilalţi. Ceilalţi sunt trădătorii, nu ei.

În anii '50, liderii Partidului Comunist Român foloseau o sintagmă: "cine nu e cu noi, este împotriva noastră". După 60 de ani, din interiorul Palatului Parlamentului, din discursul lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD reţinem o etapizare a formulei. În primă fază, Drag­nea spune "cine nu e cu mine, este exclus din partid". În a doua fază, liderul PSD afirmă: "cine nu e cu noi, este trădător de ţară".

Înţelesul sintagmelor este acelaşi: noi şi ceilalţi, adică o împărţire, o bipolarizare a societăţii, în funcţie de interesele şi nevoile coaliţiei de guvernare.

Ceilalţi sunt stigmatizaţi, sunt trădători. Iar Liviu Dragnea nu s-a ferit deloc în discursul ţinut la Consiliul Naţional al PSD, să îi identifice pe duşmanii săi, pe inamicii partidului, catalogându-i drept inamicii ţării. Europarlamentarii români care au votat în 14 decembrie Rezoluţia Parlamentului European privind statul de drept din ţara noastră sunt trădători, în opinia lui Liviu Dragnea, pentru că au votat împotriva interesului ţării.

Preşedintele Klaus Iohannis urmea­ză să fie acuzat de înaltă trădare de trioul Florin Iordache-Mircea Drăghici-Tudorel Toader, la solicitarea lui Liviu Dragnea, pentru că şeful statului a afirmat că ţara noastră nu este pregătită să preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru că a îndemnat la schimbarea guvernului, pentru că a împiedicat Executivul să lucreze prin neacceptarea celei de-a doua remanieri a cabinetului Dăncilă, pentru că a fost alături de manifestanţii paşnici din Piaţa Victoriei care au fost bătuţi şi gazaţi de jandarmi în 10 august 2018.

Ar mai rămâne ca şi opoziţia din ţară să fie acuzată de trădare, pentru că votează împotriva proiectelor de lege depuse de coaliţia PSD-ALDE în Parlament sau pentru că se foloseşte de dreptul constituţional, legitim, de a ataca respectivele acte normative la Curtea Constituţională.

• Duşmanii lui Liviu Dragnea

Liviu Dragnea ar mai fi dorit să acuze pe cineva de trădare: pe Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, care a criticat de mai multe ori derapajele puterii de la Bucureşti de la normele statului de drept. Referitor la Timmermans, preşedintele PSD a explicat de ce nu s-a dus la congresul Partidului Socialiştilor Europeni: "Eu nu pot să mă duc la congresul PES şi să fac poze cu cineva care duşmăneşte România".

Printre duşmanii identificaţi de Liviu Dragnea se mai numără bancherii care nu ar sprijini economia, companiile multinaţionale care declară că nu prea au profit, ca să nu fie impozitat în ţara noastră, importatorii care aduc "alimente pline de otravă", companiile din energie şi instituţiile europene care ar încălca suveranitatea Parlamentului.

Toţi cei care cred în valorile europene ale statului de drept sunt catalogaţi de Liviu Dragnea trădători sau duşmani. Pentru liderul PSD sunt importanţi miile de infractori sau condamnaţi penal, care stau în închisori, pe baza unor sentinţe definitive şi irevocabile, decizii pe care Dragnea le comentează şi le califică ilegale, deoarece ar fi fost pronunţate pe baza unor probe strânse în urma colaborării dintre Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General sau Direcţia Naţională Anticorupţie. Deşi Curtea Constituţională urmează să se pronunţe abia mâine pe legalitatea acestor protocoale şi efectele lor asupra sentinţelor penale, Liviu Dragnea a trasat duminică linia pe care magistraţii CCR ar trebui să o urmeze. La fel cum a făcut-o şi în cazul conflictului juridic de natură constituţională dintre Înalta Curte de Casaţie şi Jus­tiţie şi Guvern cu privire la alcătuirea completurilor de cinci judecători. La începutul lunii noiembrie, cu o zi înainte ca magistraţii CCR să se pronunţe asupra acestei speţe, Liviu Dragnea a avut o întâlnire cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, fost judecător CCR, în cadrul căreia au discutat despre soluţia pe care urma să o pronunţe Curtea. Toader a recunoscut imediat după şedinţă că aceasta a fost tema discuţiei, Dragnea a negat iniţial, pentru ca, după numai o zi, să îşi nuanţeze declaraţia.

• Noi directive trasate de liderul PSD pentru ministrul Justiţiei

A devenit o obişuninţă ca Liviu Drag­nea să îi traseze teme lui Tudorel Toader - ministrul "apolitic" al Justiţiei, teme pe care acesta le urmează consecvent. A vrut Liviu Dragnea să scape de Laura Codruţa Kovesi din fruntea DNA? Tudorel Toader a executat. A vrut Liviu Dragnea modificarea legislaţiei penale şi legilor justiţiei? Tudorel Toader a executat şi a trimis în Parlament, în toamna anului 2017, proiectele de lege care au fost votate de coaliţia PSD-ALDE, ce a beneficat şi de ajutorul unor parlamentari UDMR şi PMP, nemaisocotindu-i pe cei de la minorităţile naţionale. A dorit şeful PSD ca procurorul general Augustin Lazăr să fie sancţionat pentru declaraţiile sale la adresa "infractorilor de rang înalt"? Zis şi făcut: Tudorel Toader a executat o "ievaluare" şi a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis revocarea lui Lazăr din fruntea Ministerului Public.

Liviu Dragnea a trasat, în urmă cu două zile, noi directive pentru Tudorel Toader. Prima se referă la asigurarea unui suport logistic legislativ pentru cuplul Florin Iordache-Mircea Drăghici pentru punerea sub acuzare a preşedintelui Klaus Iohannis pentru săvârşirea infracţiunii de înaltă trădare. A doua directivă trasată ministrului Justiţiei se referă la cercetarea preşedintelui Klaus Iohannis în problema chiriei încasată ilegal pentru casele din Sibiu. Liviu Drag­nea a menţionat că nu scrie nicăieri în Constituţie că preşedintele ţării nu poate fi cercetat pentru aceste fapte, ci că doar nu poate fi pus sub urmărire penală pe durata mandatului.

Ultima temă trasată lui Tudorel Toa­der se referă la o ordonanţă de urgenţă privind amnistia şi graţierea. Numai că, în acest punct, Dragnea a folosit acelaşi discurs pe care l-a uzat şi cu prilejul îndepărtării unor membri marcanţi de la conducerea PSD: nu el cere, ci alţii. În cazul amnistiei şi graţierii, Dragnea a spus: "De ce cuvintele amnistie şi graţiere reprezintă un fel de blasfemie, un fel de bombă atomică şi ne gândim dacă să o folosim sau nu împotriva UE sau a lumii? Eu nu mă tem să folosesc aceste cuvinte. Dacă cineva găseşte alte instrumente, alte măsuri legislative, orice alt tip de acţiune care să facă dreptate pentru miile de oameni care stau în închisori pe nedrept, eu îl voi sprijini până la capăt. Dacă nu, nu mai ezitaţi. Nu ştiu cum, când, dar PSD - ALDE are şi această obligaţie, să repare nedreptăţile".

În opinia liderului PSD, cel mai mare rău pentru ţara noastră în UE este Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ce nu este aplicat celorlalte state membre ale Uniunii, care s-ar confrunta cu aceleaşi probleme. Dragnea susţine: "Prea multă vreme România a fost păcălită şi ţinută în chingi cu MCV. (...) MCV este ca linia orizontului: cu cât de apropii de ea, ea păstrea­ză acee­aşi dinstanţă. La început au fost patru obiective, apoi s-au înmulţit şi am ajuns la 18 din cauza lui Macovei, Băsescu şi Iohannis".