TOAMNA MAJORĂRILOR Preţurile producţiei industriale au ajuns la o creştere anuală de 20%

Preţurile producătorilor industriali (PPI) din România au crescut cu un ritm lunar în puternică accelerare de 3,16% în luna septembrie, după un avans lunar de 1,49% în august, 2,31% în iulie, 2,03% în mai şi 1,16% în aprilie, conform datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe piaţa internă preţurile industriale au crescut lunar cu 3,91% în septembrie, în timp ce pentru piaţa externă au crescut cu doar 1,85%. În lunile de primăvară preţurile pentru extern au crescut cu un ritm mai rapid însă în luna iunie tendinţa s-a modificat ca urmare a scăderii cererii de la export şi implicit a dorinţei de absorbţie a preţurilor mai mari.

Creşterea mai accelerată a preţurilor industriale pentru piaţa internă vine în condiţiile în care cererea de la export pentru industria românească a scăzut în ultima perioadă, inclusiv în septembrie, după cum au arătat datele privind încrederea în economia României şi din sectoarele economiei româneşti publicate recent de Comisia Europeană (ESI). Managerii din industria românească, chestionaţi în sondajul lunar al Comisiei, au aşteptări mai scăzute de producţie pe următoarele luni şi se aşteaptă la o continuare a scăderii comenzilor de la export după o evoluţie la fel de slabă în octombrie precum în septembrie.

Octombrie a fost a doua lună consecutivă de scădere a comenzilor la export, în condiţiile în care boost-ul iniţial pentru industria manufacturieră locală, venit ca urmare a redeschiderii economiilor europene, pare că dispare iar ultimul trimestru din 2021 aduce o încetinire a ritmului de creştere pe componenta producţie industrială.

"Sondajul trimestrial (derulat de Comisia Europeană) pentru industria manufacturieră arată un declin a ratei de utilizare a capacităţii (de producţie) la 72,1% în T4 2021 de la 75% în T3 2021, de data aceasta în linie cu situaţia la nivel european", nota recent Eugen Sinca de la BCR.

În ritm anual, creşterea preţurilor la producătorii industriali este de 19,5%, cel mai ridicat nivel din 2008. În accelerare de la 15,9% în august, 14,0% în luna iulie, 11,8% în iunie şi 7,89% în luna aprilie. Evoluţia iniţială ascendentă a PPI a venit ca urmare a efectului de bază şi creşterii preţurilor la materiile prime în primele cinci luni din acest an, însă lunile de vară şi toamnă au adus la nivel global o tensionare adiţională a lanţurilor de aprovizionare şi a problemelor de pe zona de transport.

Avansul extrem al preţurilor la energie au contribuit de asemenea la creşterea PPI, care se va transpune parţial în sfera preţurilor de consum în perioada următoare. Pe total industrie prelucrătoare creşterea lunară a preţurilor la producători este de 1,80% în septembrie, după 1,18% în august, 1,51% în iulie şi 1,84% în iunie, în timp ce inflaţia anuală se situează la 16,08%, în accelerare de la 13,52% în august, 12,17% în iulie şi 11,27% în iunie.

Evoluţia preţurilor producătorilor industriali din ţara noastră se înscrie în tendinţa globală generală, cu menţiunea că creşterile de preţuri sunt transmise acolo unde se poate pe lanţ de către producători şi în final ajung la consumatorii finali. În privinţa creşterilor de preţuri la materii prime din ultimele luni BURSA a scris pe larg în ultimele luni şi a avertizat inclusiv că preţurile la energie vor continua să tragă în sus inflaţia spre o rată anuală de 7-8%.

Un risc major la adresa stabilităţii macroeconomice şi sociale din ţara noastră a ajuns să fie reprezentat de pericolul stagflaţiei, în condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze iar economia dă semne de încetinire după atingerea vârfului puseului de creştere asociat eliminării restricţiilor şi ieşirii din valul al treilea din prima parte a acestui an. Încetinirea economiei este de altfel indicată de scăderea pe ultimele luni ale indicatorului de încredere în economia calculat de Comisia Europeană (ESI) şi de noile restricţii aplicate de autorităţi.

În orice caz, conform Institutului Naţional de Statistică, cele mai mari cresteri anuale la producătorii români au fost înregistrate în industria metalurgică (+64,58% de la +60,05% în august şi +52,78% în luna iulie), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+25,91% de la +22,35%) şi în fabricarea în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+80,17%).

În industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, creşterea preţurilor producţiei este de 19,85% faţă de septembrie 2020, iar în industrii relevante pentru consumul de zi cu zi creşterile sunt tot mari: industria alimentară +8,20% anual de la +7,06% în august, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie +11,65% anual de la +9,33% în august, fabricarea băuturilor +4,16% de la +3,25% în august şi fabricarea produselor din tutun +3,33% de la +2,79% în august.

Efectiv nu există activitate urmărită de INS cu preţuri mai mici comparativ cu septembrie 2020. În august singurele activităţi cu preţuri mai mici erau cele de servicii anexe extracţiei (-6,13%), potrivit datelor statistice. Acum aici este un plus de 0,29%.

La nivel lunar, preţurile din industria metalurgică au crescut cu 4,12%, iar preţurile din industria alimentară cu 0,61%. Fabricarea de mobilă s-a scumpit cu 1,18% în luna septembrie 2021 faţă de august 2021 şi cu 9,72% faţă de septembrie 2020. Costurile cu producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au urcat lunar cu 9,76%, iar anual cu 38,48% în septembrie 2021. Aici se anunţă creşteri şi mai mari în lunile noiembrie şi decembrie ca urmare a creşterii preţurilor, după ce în octombrie mai mult ca sigur s-a consemnat o nouă creştere lunară.

În fabricarea produselor textile, costurile producătorilor au crescut lunar cu 0,70%, în timp ce în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte acestea au scăzut lunar cu 0,43% (singura scădere lunară din septembrie), iar la nivel anual se înregistrează o creştere a preţurilor pe aceste categorii de 5,73%, respectiv 4,00%.

Pe marile grupe industriale, în septembrie 2021, faţă de septembrie 2020, statistica INS arată creşteri masive de preţuri în cazul industriei energetice (+45,25%), în industria bunurilor intermediare (input-uri în mare parte la export) (+22,38%), dar şi în cazul industriei bunurilor de folosinţă îndelungată (+10,09%), industria bunurilor de uz curent (+6,22%) şi industria bunurilor de capital (+7,05%).

În ceea ce priveşte decizia de politică monetară din data de 9 noiembrie a Băncii Naţionale a României (BNR), analiştii anticipează că BNR va majora din nou dobânzile după ce a operat o primă majorare de dobândă în luna octombrie.