Toni Greblă, noul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente

Fostul judecător al Curţii Constituţionale, fost parlamentar şi prefect al Capitalei, Toni Greblă a fost ales, ieri, de plenul Parlamentului, cui 251 voturi pentru, să ocupe în următorii 8 ani funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, funcţie rămasă vacantă în urma demisiei lui Constantin Mituleţu-Buică.

În afara lui Toni Greblă, au mai candidat pentru funcţia respectivă Iulia Andreea Băbeanu, propusă de AUR, care a obţinut - 37 voturi şi Cristian Preda, propus de USR, care a strâns 73 de voturi.

Greblă a fost senator PSD în legislatura 2008-2012 din partea PSD şi reales la alegerile legislative din 2012 ca senator de Gorj. A fost numit de Senat judecător al Curţii Constituţionale, în decembrie 2013, pentru terminarea mandatului judecătoarei Iulia Motoc, care a demisionat pentru a deveni judecător CEDO. În 2015, Toni Greblă a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă (trei infracţiuni). Procurorii anticorupţie susţineau că Greblă, din postura de senator şi ulterior judecător la Curtea Constituţională (2013 - 2015), ar fi pretins şi primit de la un om de afaceri un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro. În 2019, fostul judecător al Curţii Constituţionale a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a respins toate acuzaţiilor formulate de DNA.

În perioada 2018-2019, Toni Greblă a fost secretar general al Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Ultima funcţie publică deţinută a fost cea de preşedinte a Consiliului Legislativ, secţia de Drept Privat, înainte să fie numit prefect al Capitalei.

Practic, după ce Toni Greblă va fi investit în noua funcţie, PNL nu va avea niciun reprezentat în conducerea AEP. În afara preşedintelui Greblă propus de PSD, funcţiile de vicepreşedinte ale AEP sunt deţinute de Zsombor Vajda susţinut de UDMR şi Marian Muhuleţ propus de USR şi numit de preşedintele Klaus Iohannis.

Autoritatea Electorală Permanentă este instituţia care va organiza în 2024 cele patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale.