TradeVille: Angajaţii Boeing, în grevă de patru zile; Care sunt urmările?

După ce greva de peste 30.000 de angajaţi ai Grupului Boeing - constructori de avioane în fabrici de pe coasta de vest a SUA - a ajuns, ieri, în cea de-a patra zi, compania a anunţat că urmează să îngheţe angajările şi că ia în calcul concedii temporare neplătite, în următoarele săptămâni, pentru a gestiona costurile protestului, conform Reuters.

Brian West, directorul financiar al gigantului american, a menţionat că această grevă va afecta, de asemenea, cheltuielile pe lanţul său de aprovizionare, deoarece compania va înceta să emită majoritatea comenzilor de achiziţie către furnizori, pentru programele 737, 767 şi 777, ca urmare a opririi activităţilor.

Sursa citată a precizat: "Ştiu că aceste acţiuni vor crea o anumită incertitudine şi îngrijorare. Greva ne pune în pericol recuperarea într-un mod semnificativ şi trebuie să luăm măsurile necesare pentru a păstra numerarul şi a ne proteja viitorul comun". Greva angajaţilor de la Boeing a fost declanşată după ce membrii sindicatului Internaţional Association of Machinists and Aerospace Workers (IAM) au votat împotriva unui nou contract de patru ani propus de Boeing. Aproximativ 95% dintre muncitori au respins acordul, iar 96% au votat pentru declanşarea grevei. Sindicatul a cerut creşteri salariale de 40% pe trei ani, îmbunătăţirea planurilor de pensii şi mai multă securitate la locul de muncă, după ani de stagnare salarială şi pierderi de beneficii, în special pensiile tradiţionale. Oferta iniţială a Boeing includea o creştere salarială de 25% pe patru ani, contribuţii mai mari la conturile de pensii şi un angajament de a construi un nou avion în regiunea Pacificului de Nord-Vest, o regiune esenţială pentru producţia Boeing. Totuşi, aceste propuneri nu au fost suficiente pentru muncitori, care au fost afectaţi de deciziile anterioare privind externalizarea şi mutarea producţiei unor modele importante, precum 787 Dreamliner, în locaţii non-sindicalizate.

Discuţiile asupra unui contract de muncă urma să fie reluate ieri, de negociatorii companiei şi reprezentanţii sindicatelor.

În 2008, când a avut loc ultima grevă majoră a Boeing, muncitorii au oprit producţia timp de 58 de zile, cauzând întârzieri masive în livrările de avioane şi afectând semnificativ rezultatele companiei. Greva de atunci a costat Boeing aproximativ 100 milioande de dolari pe zi, aducând un impact total de 2,5 miliarde de dolari în fluxul de numerar. De asemenea, acţiunile companiei au scăzut cu peste 30% în acea perioadă, iar reputaţia companiei a fost afectată pe termen lung, complicând relaţiile cu clienţii şi furnizorii.

Boeing este cea mai mare companie aerospaţială şi lider în producţia de avioane comerciale, sisteme de apărare, spaţiu şi securitate. Produsele şi serviciile Boeing includ avioane comerciale şi militare, sateliţi, arme, sisteme electronice şi de apărare, sisteme de lansare, tehnologii avansate de informaţii şi comunicare, precum şi logistică şi instruire bazate pe performanţă.

Compania este deţinută majoritar de investitiorii instituţionali, care controlează 67,71% din totalul acţiunilor, potrivit Yahoo Finance. Compania se bucură de una dintre cele mai mari participaţii ale investitorilor insitutionali din întreagă industrie, Vanguard Group fiind cel mai mare acţionar, cu o participaţie de 8,27%, la data de 29.06.2024, urmat de BlackRock, cu o cotă de 5,89%, şi de Newport Trust Company, care deţine 5,14% din totalul acţiunilor, conform unui raport TradeVille.

Din august 2024, CEO-ul Boeing este Kelly Ortberg, cu o experienţă de peste 35 de ani de leadership, în domeniul aerospaţial. Şi-a început cariera în 1983 ca inginer la Texas Instruments, apoi s-a alăturat companiei Rockwell Collins în 1987, unde a deţinut diverse funcţii de conducere importante, devenind preşedinte şi CEO în 2013. După cinci ani la conducerea Rockwell Collins, a coordonat integrarea companiei cu United Technologies şi RTX până la retragerea sa din RTX, în 2021.

Kelly Ortberg a preluat conducerea companiei într-un moment de criză, marcat de greva şi de dificultăţile financiare deja existente ale companiei. Ortberg a adoptat o abordare proactivă, mutându-se în Seattle, aproape de liniile de producţie, pentru a îmbunătăţi relaţia cu muncitorii şi a facilita comunicarea directă. Una dintre priorităţile sale imediate este negocierea cu sindicatul pentru a pune capăt grevei şi a stabiliza producţia, esenţială pentru fluxul de numerar şi livrarea avioanelor către companiile aeriene. De asemenea, Ortberg trebuie să redreseze criza de imagine a Boeing, afectată de accidentele 737 MAX şi de problemele recente legate de calitate şi siguranţă.

• Impactul financiar al grevei

Greva din 2024 ar putea provoca un impact financiar la fel de semnificativ, având în vedere situaţia financiară deja vulnerabilă a Boeing, consideră analiştii TradeVille.

Agenţiile de rating au avertizat că oprirea producţiei ar avea un impact negativ asupra redresării producătorului de avioane, greva îndelungată punând sub presiune finanţele deja fragile ale Boeing.

Chiar înainte de grevă, Boeing se confrunta cu o criză de siguranţă şi producţie declanşată de desprinderea, în timpul zborului, a unui panou fix de uşă al unui avion 737 MAX aproape nou, în ianuarie, şi are datorii de 60 de miliarde de dolari.

"Credem că o grevă prelungită ar fi costisitoare şi dificil de absorbit, având în vedere poziţia financiară deja tensionată a companiei. O grevă mai scurtă, de ordinul săptămânilor, ar fi probabil gestionabilă pentru Boeing şi nu ar duce la o acţiune de rating negativ", a spus, zilele trecute, S&P Global Ratings.

În prezent, compania are o datorie de aproximativ 60 miliarde dolari şi nu a mai raportat profit de la sfârşitul anului 2018, când prăbuşirea a două avioane 737 MAX a condus la suspendarea globală a acestui model, provocând o criză majoră pentru companie. De atunci, Boeing a continuat să înregistreze pierderi financiare din cauza pandemiei de COVID-19, problemelor de producţie şi întârzierilor cauzate de defectele de calitate. Boeing se bazează pe livrarea avioanelor pentru a genera venituri, deoarece primeşte aproximativ 60% din preţul de vânzare la momentul livrării unui avion.

Analiştii de la Jefferies estimează că Boeing ar putea pierde 1,3 miliarde dolari din fluxul de numerar pentru fiecare lună în care greva continuă. Anterior, analiştii de pe Wall Street prognozau un flux de numerar negativ de 3 miliarde dolari pentru trimestrul al treilea, urmat de un flux de numerar pozitiv de 3,4 miliarde dolari în ultimul trimestru al anului, o perioadă tradiţional puternică pentru Boeing datorită livrărilor de avioane. Însă aceste estimări sunt acum puse sub semnul întrebării, iar capacitatea companiei de a-şi îmbunătăţi finanţele depinde de reluarea rapidă a producţiei şi livrării avioanelor către companiile aeriene.

În al doilea trimestru al acestui an, Boeing a înregistrat o pierdere ajustată de 2,9 dolari/acţiune, faţă de estimările de 1,97 dolari/acţiune şi venituri de 16,87 miliarde dolari, sub prognoza de 17,23 miliarde dolari. Compania a cheltuit 4,3 miliarde dolari în numerar şi a raportat o pierdere netă de 1,44 miliarde dolari, comparativ cu pierderea de 149 milioane dolari din aceeaşi perioadă a anului trecut. Producţia şi livrările scăzute ale avioanelor 737 Max, afectate de controalele suplimentare din partea autorităţilor de reglementare după un incident la începutul anului, au întârziat obiectivele financiare ale companiei. Veniturile diviziei de avioane comerciale au scăzut cu 32% faţă de anul anterior, ajungând la 6 miliarde dolari. Boeing prevede că va continua să cheltuiască numerar şi în al treilea trimestru, din cauza presiunilor asupra capitalului de lucru şi a producţiei scăzute.

• Evoluţia preţului acţiunii Boeing

Pe măsură ce tensiunile dintre conducerea Boeing şi sindicat s-au amplificat, preţul acţiunilor companiei a înregistrat scăderi semnificative. Compania înregistrează, de la începutul anului, o depreciere de 40%, menţinându-se şi o scădere de 25% în ultimele 12 luni. În ziua în care greva a fost oficial declanşată, acţiunile au pierdut 3,7%, ajungând la 156,77 dolari.

Din aprilie, preţul s-a mişcat într-un canal lateral, având linia de suport în jurul valorii de 162 dolari şi linia de rezistenţă în jurul valorii de 188 dolari. Ulterior, de la începutul lunii septembrie, preţul a străpuns zona de suport. Conform indicatorului MACD, a cărui linie se găseşte sub cea de semnal, cât şi a şi celor două medii mobile exponenţiale de 8 şi 21, care au trecut sub media mobilă simplă de 50 de zile, am putea asista la continuarea unui trend descendent.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Boeing

Oportunităţi

- Piaţa din China: Boeing estimează o cerere de 8.830 de avioane noi în următorii 20 de ani, pentru a acoperi creşterea traficului aerian în China continentală, unde se aşteaptă o creştere anuală de 5,2%. Aproximativ 60% din această cerere va veni de la companiile aeriene care îşi extind flotele, iar restul de 40% va fi pentru înlocuirea avioanelor vechi cu modele mai eficiente. Ritmul livrărilor în China a crescut în 2024, ajungând la 33 de avioane livrate până în iulie, comparativ cu doar 9 avioane livrate pe parcursul anul 2023.

- Achiziţii: Boeing a anunţat achiziţia Spirit AeroSystems, unul dintre furnizorii săi principali, pentru 4,7 miliarde dolari într-o tranzacţie în acţiuni, parte a planului Boeing de a-şi îmbunătăţi reputaţia privind siguranţa.

Riscuri

- Preţ ţintă: Analiştii de la Wells Fargo au redus ţinta de preţ de la 185 dolari la 119 dolari, cu aproape 70 de dolari sub estimarea medie de pe Wall Street şi au retrogradat acţiunile de la Hold la Sell. Deşi 60% dintre analişti recomandă încă achiziţionarea acţiunilor Boeing, evaluarea a scăzut considerabil, de la 75%, pe fondul problemelor continue. Ţinta medie de preţ a analiştilor pentru acţiunile Boeing este de aproximativ dolari.

- Rating de credit: Moody's a pus ratingul Boeing sub revizuire pentru o posibilă retrogradare. În prezent, Boeing are un rating Baa3, cel mai scăzut nivel de "investment grade", iar o retrogradare în zona "junk" ar creşte costurile de împrumut pentru Boeing, deja îndatorată, şi ar putea pune presiune pe companie să emită acţiuni pentru a-şi întări bilanţul. Analiştii de la Wells Fargo estimează că Boeing ar putea emite acţiuni în valoare de 30 miliarde dolari, ceea ce ar dilua participaţiile acţionarilor existenţi.

• Ce loc deţine Boeing în industria sa

Cu o evaluare de piaţă de peste 114,97 miliarde dolari în 2024, Airbus domină industria, urmat îndeaproape de Boeing, cu 113,82 miliarde dolari. Alţi jucători importanţi includ Lockheed Martin (110,98 miliarde dolari), Hindustan Aeronautics (42,8 miliarde dolari) şi Textron (16,35 miliarde dolari).

Producţia globală de aeronave a cunoscut o creştere semnificativă, Airbus livrând 735 de avioane în 2023, cu 11% mai mult faţă de anul anterior, iar Boeing - 528, înregistrând o creştere de 10%. De asemenea, companiile mari au acumulat comenzi uriaşe, Airbus având peste 8.600 de avioane pe lista de aşteptare, iar Boeing peste 6.200. Impactul economic al acestei industrii este imens, aviaţia susţinând 87,7 milioane de locuri de muncă la nivel global, fie direct, fie prin turismul generat. Regiunile Asia-Pacific şi America de Nord sunt cele mai mari pieţe, cu o cerere în creştere pentru noi aeronave din cauza traficului aerian tot mai intens.

În al doilea trimestru al anului, Airbus a reuşit să livreze 181 de aeronave, depăşind performanţele din primul trimestru, când a livrat 142 de unităţi. Cu toate acestea, Airbus se confruntă cu dificultăţi majore în lanţul sau de aprovizionare, fiind afectat de o lipsă de motoare, aerostructuri şi alte componente critice, ceea ce a dus la revizuirea în scădere a obiectivului său de livrare pentru 2024, de la 800 la 770 de aeronave. Pe de altă parte, Boeing a fost limitată de FAA la un maxim de 38 de aeronave livrate pe lună, din cauza problemelor continue legate de calitatea producţiei, livrând doar 92 de aeronave. În plus, Boeing a avertizat că va continua să consume numerar în următoarele trimestre şi că nu se aşteaptă să genereze fluxuri de numerar pozitive în 2024. Cu toate acestea, ambele au acumulat comenzi substanţiale, Airbus având 8.626 de avioane în aşteptare şi Boeing 5.477, ceea ce sugerează că, în ciuda provocărilor, cererea pentru aeronave noi rămâne robustă la nivel global.