TradeVille: Preţul petrolului Brent - pe roller coaster

Preţul ţiţeiului reacţionează din nou pe pieţele internaţionale, fiind consemnat un nou val de volatilitate la finele săptămânii trecute, de această dată pe fondul probabilităţii extinderii conflictului armat în Orientul Mijlociu şi al unei posibile afectări a capacităţilor de producţie ale Iranului - ţară care se află în top 3 producători globali de ţiţei în momentul actual, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Care este contextul?

La începutul lunii octombrie, la aproape un an de la începerea conflictului armat între Hamas şi Israel, situaţia nu doar că nu a reuşit să fie ameliorată, ci a escaladat şi în alte teritorii. În timp ce războiul în regiunea Gaza continuă, după mai multe runde de negociere de pace eşuate, Israelul a atacat, la sfârşitul lunii septembrie, gruparea Hezbollah de pe teritoriul din Liban, eliminând liderul acesteia, prin mai multe atacuri aeriene şi terestre, iar operaţiunile se desfăşoară până în prezent.

Atacut survine la o perioadă de circa două săptămâni de când gruparea Hezbollah a suferit peste 2.800 de răniţi şi 12 morţi, în urma unor explozii ale pagerelor organizaţiei - dispozitive de comunicaţii wireless primitive utilizate de către membrii organizaţiei pentru a fi mai greu de reperat din extern. Israelul se numără printre suspecţii principali care ar fi putut organiza minarea dispozitivelor.

Iranul a atacat la rândul său cu rachete balistice Israelul, dând de înţeles că nu va renunţa la sprijinul său pentru gruparea Hezbollah. Aceasta din urmă deţine o putere semnificativă în Liban, atât din punct de vedere politic, cât şi militar.

Cele mai recente ştiri arată că nici o parte implicată în conflict nu doreşte să se retragă, iar capitala Libanului a fost supusă unor bombardamente semnificative la sfârşitul săptămânii trecute.

• De ce sunt importante aceste evenimente pentru piaţa petrolului?

Atragerea Iranului în conflict ar putea afecta semnificativ oferta de petrol, întrucât această ţară este un producător important la nivel mondial. În 2021, Iran a fost al cincilea cel mai mare producător de ţiţei, iar în 2020 - al treilea cel mai mare producător de gaze naturale la nivel global. Dintre membrii organizaţiei OPEC, Iranul este în prezent al treilea cel mai mare producător, cu aproximativ 3% din totalul producţiei mondiale.

Astfel, odată cu implicarea directă a Iraului în atacurile asupra Israel, dar şi a ameninţărilor reciproce dintre cele două ţări, petrolul a început să reacţioneze semnificativ, cu o creştere de peste 8% de la sfârşitul lunii septembrie până la finele săptămânii trecute. Este pentru prima dată în ultima lună când preţurile ţiţeiului depăşesc nivelul de 75 de dolari/baril.

Temerile se axează în jurul ideii că atacurile ar putea perturba fluxurile de ţiţei internaţionale, creând un defict de ofertă în unele părţi ale lumii. Pe de o parte, Israelul împreună cu aliaţii săi ar putea ataca cu rachete infrastructura petrolieră a Iranului, în timp ce Iranul poate să blocheze strâmtoarea Ormuz sau să atace infrastructura saudită. Strâmtoarea este un punct cheie de blocaj logistic prin care trece o cincime din aprovizionarea zilnică cu petrol.

Cu toate acestea, creşterile de preţ au fost limitate, piaţa nefiind într-o stare de panică, întrucât rezervele OPEC şi SUA ar fi suficiente să acopere o eventuală întrerupere totală a producţiei Iranului, cel puţin pe termen scurt. Totodată, creşterea a fost compensată de declaraţiile preşedintelui SUA, Joe Biden, care a temperat Israelul în ideea de a ataca instalaţiile petroliere le Iranului.

• Cum a fluctuat preţul?

Preţul ţiţeiului de referinţă, Brent, a explodat în cursul săptămânii trecute, înregistrând cea mai mare creştere săptămânală din ianuarie 2023, după ce în luna septembrie acesta scăzuse sub nivelul de 70 de dolari/baril - cel mai mic nivel din 2021. Săptămâna trecută, preţurile ţiţeiului Brent au înregistrat o creştere de 8,8%, revenind pe plus comparativ cu nivelurile de la începutul anului 2024. Evoluţia de la începutul anului (31 decembrie 2023 - 4 octombrie 2024), este de +1,3%, în timp ce evoluţia din ultimele 12 luni este de -9%.

Dacă infrastructura iraniană va fi vizată la un moment dat, analiştii estimează că preţurile ţiţeiului ar putea sări cu încă 3-5 dolari/baril, mai exact o creştere de încă 3,8% - 6,4% faţă de nivelurile actuale.

Analiştii prognozează că preţurile ar putea rămâne ridicate până la încheierea conflictelor din Orientul Mijlociu, notează TradeVille.

• Brent pe grafic

De la începutul anului 2023, ţiţeiul se tranzacţionează pe un trend lateral, variind între un maxim de 96,6 dolari/baril şi un minim de 69,2 dolari/baril, după ce în cursul anului 2022 a înregistrat un record istoric de 135,4 dolari/baril.

Linia de suport, situată în jurul nivelului de 70 de dolari/baril s-a dovedit a fi un important nivel psihologic, sub care preţurile petrolului nu au reuşit să treacă în ultimii doi ani, acestea fiind susţinute şi de intenţia OPEC+ de a le readuce la un nivel de 100 dolari/baril.

Analiştii au estimat că în cazul în care conflictele din Orientul Mijlociu se temperează, preţul ar putea continua să oscileze în jurul nivelului de 75 de dolari/baril, însă în cazul extinderii luptelor, acesta ar putea să treacă de 80 de dolari/baril.

• Evenimente semnificative din partea OPEC

Membrii OPEC s-au întrunit la mijlocul săptămânii trecute pentru a discuta despre menţinerea reducerilor voluntare de producţie, însă s-au abţinut să comenteze eventuale scenarii ale escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Totuşi, aceştia au menţionat că speră ca situaţia să nu escaladeze în continuare.

Astfel, OPEC+ a convenit să menţină reducerea producţiei cu 5,86 milioane de barili/zi (circa 5,7% din producţia globală), însă grupul plănuieşte să crească treptat producţia începând cu decembrie 2024. Următoarea reuniune a grupului va avea loc la începutul lunii decembrie.

• Marile companii din sectorul petrolier - privire pe termen lung

În timp ce al doilea trimestru al anului a fost unul mix pentru marii producători de petrol, marile companii au reuşit să obţină un profit net cumulat în sumă de 31,7 miliarde de dolari (Shell, BP, TotalEnergies, Eni, ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips). Cu toate acestea, menţinerea unui nivel mai scăzut al preţului ţiţeiului din al treilea trimestru al anului cel mai probabil va afecta întreg sectorul.

În timp ce ultimii doi ani au adus beneficii enorme companiilor petroliere şi acţionarilor acestora, care s-au bucurat de dividende şi programe de răscumpărare generoase, se pare că petrecerea este pe cale să se încheie, întrucât analiştii pun la îndoială capacitatea companiilor petroliere de a-şi susţine programele de reîntoarcele a banilor către acţionari în condiţiile unor preţuri mai mici ale combustibililor.

Conform cercetărilor analiştilor de la Reuters, cele mai mari cinci companii de petrol la nivel global au distribuit împreună peste 272 de miliarde de dolari în plăţi către acţionari - dividende şi răscumpărări de acţiuni - de la începutul anului 2022, iar pentru a menţine aceleaşi niveluri, industria de Big Oil are nevoie de un preţ mediu al ţiţeiului de cel puţin 80 de dolari/baril. Acest nivel de preţ ar fi însă posibil de atins şi menţinut cel puţin pe termen mediu la un cost foarte ridicat, şi anume cel al unui conflict extins în Orientul Mijlociu, care pe termen lung nu va fi benefic niciunei părţi.