Tribunalul Bucureşti a decis ca sirianul Omar Hayssam să plătească Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) 1.056.615 de lei pentru nerespectarea clauzelor de privatizare a societăţii Foresta Nehoiu.
În august 2000, fostul FPS încheia cu Omar Hayssam un contract de vânzare-cumpărare a societăţii Foresta Nehoiu, prin care sirianul prelua 56,42% din capitalul social, respectiv 5.185.115 acţiuni.
Omar Hayssam se obliga să plătească 570.362,5 de lei, aferent unui preţ de 0,11 lei acţiune.
Sirianul a achitat doar 114.072,53 de lei, reprezentând 20% din preţul total al contractului, urmând ca restul sumei de 456.290 de lei să fie achitat în trei rate egale, în luna august a anilor 2001, 2002 şi 2003.
Mai mult, Hayssam trebuia să investească în societate peste 10 miliarde de lei vechi.
Potrivit AVAS, Hayssam a plătit cu întârziere prima rată, după care nu a mai dat niciun ban, astfel încât instituţia l-a dat în judecată solicitând justiţiei anularea contractului de privatizare, mai ales că în aprilie 2005 Foresta a intrat în faliment.
În paralel cu acest dosar, se desfăşoară un proces penal în care Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT sub acuzaţia de bancrută frauduloasă, în legătură cu privatizarea frauduloasă a societăţii Foresta Nehoiu, informează Agerpres.
Alături de Omar Hayssam au fost trimişi în judecată fratele său Mohamad Omar, fostul director al firmei Gheorghe Iosif, notarul Marilena Carmen Popa şi omul de afaceri Emile Raja el Assal.
Ei sunt acuzaţi că au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii Foresta Nehoiu , în iunie - iulie 2004, datorii fictive către SC Best Wood Nehoiu SRL.
În plus, ei au preluat active ale societăţii recent privatizate printr-o reţea de firme, ceea ce a dus în final la falimentarea Foresta Nehoiu.
Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru fapte de terorism, respectiv pentru punerea la cale a răpirii celor trei jurnalişti români în Irak.
În august 2006, Hayssam a fugit din România, urmat la scurt timp de familia sa.
• Desfăşurarea procesului
În 2003, AVAS l-a dat în judecată pe Omar Hayssam, solicitând instanţei să îl oblige pe sirian la plata sumei de 761.670,73 de lei, reprezentând daune constând în dobânzi şi penalităţi pentru nerespectarea contractului de privatizare, şi 7.724.773,20 de lei, reprezentând daune pentru diminuarea activelor societăţii.
În martie 2009, AVAS a venit cu noi precizări în dosar şi a cerut ca Hayssam să achite 434.844 lei - penalităţi, 621.771 lei - dobânzi aferente ratelor scadente şi neachitate, aproximativ un milion de lei - contravaloarea investiţiilor nerealizate la Foresta Nehoiu şi 7.724.773 de lei- daune pentru diminuarea activelor companiei.
Tribunalul Bucureşti a fost de acord doar cu plata penalităţilor şi dobânzilor pentru ratele scadente, al căror cuantum se ridică la peste un milion de lei, însă a respins celelalte cereri ale AVAS.
În motivarea deciziei, magistraţii arată că diminuarea valorii activelor societăţii poate constitui o faptă ilicită, dar această faptă nu a fost probată în acest dosar.
De asemenea, prin contract, Omar Hayssam nu şi-a asumat obligaţia de a menţine valoarea activelor, iar AVAS nu a probat modul în care a fost prejudiciată.
Potrivit Tribunalului Bucureşti, expertiza tehnică întocmită în acest caz nu a relevat că AVAS a fost prejudiciată cu 7.724.773 de lei, iar în contract părţile nu au prevăzut clauze penale pentru neîndeplinirea obligaţiei de efectuare a investiţiilor.
AVAS este nemulţumită de această hotărâre şi a atacat decizia la Curtea de Apel Bucureşti, primul termen al procesului fiind stabilit pentru 23 septembrie.