TRIMESTRUL AL II-LEA 2023 FINANCIAR Grevă în educaţie, deficit bugetar scăpat de sub control, bănci amendate de ANPC

Finalul trimestrului al doilea al anului curent a dezvăluit o situaţie ce părea de neconceput în urmă cu şase luni cu privire la execuţia bugetară: un deficit de 2,32% din Produsul Intern Brut, care trage un semnal de alarmă cu privire la depăşirea, în 31 decembrie 2023, a ţintei de 4,4% din PIB stabilită cu CE, şi un minus de încasări la bugetul de stat cuprins între 20 şi 40 miliarde lei. Situaţia şi-a pus amprenta asupra activităţii Ministerului de Finanţe, care este nevoit în fiecare lună să se împrumute din piaţa de capital internă, dar şi din cea externă, la dobânzi costisitoare, pentru a avea sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Pentru a regla mecanismul bugetar, guvernele din această perioadă, fie că vorbim despre guvernul Ciucă, fie că vorbim - recent - despre guvernul Ciolacu, au încercat să ia o serie de măsuri prin care să reducă cheltuielile bugetare şi prin care să crească încasările la bugetul de stat.

Numai că parte dintre măsurile gândite de Guvern nu au putut fi implementate, deoarece s-au lovit de opoziţia partenerilor sociali, cel mai elocvent exemplu în acest sens fiind greva generală de trei săptămâni a cadrelor didactice, care a paralizat activitatea în sistemul educaţional.

De aceea, guvernanţii au fost nevoiţi să facă un pas înapoi, să recalibreze cheltuielile pentru a găsi fondurile necesare majorării salariale solicitată de grevişti pentru a stinge conflictul social şi pentru a implementa rotaţia premierilor conform protocolului încheiat în noiembrie 2021 de PNL, PSD şi UDMR.

În acest timp, singurul factor de stabilitate a fost reprezentat de BNR, care pentru a ţine inflaţia sub control a menţinut la 7% rata dobânzii de politică monetară, exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu deficitul bugetar ce pare să nu poată fi controlat de Guvern.

Deşi BNR a ţinut sub control inflaţia, sistemul bancar a fost bulversat în trimestrul al II-lea de deciziile ANPC, prin care 19 bănci au fost sancţionate cu câte 50.000 lei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor impunându-le întocmirea unor noi grafice de rambursare a creditelor acordate clienţilor. Deciziile instituţiei publice au fost contestate de bănci, iar ordinele emise au fost suspendate de instanţele de contencios-administrativ.

• Deficitul bugetar, piatra de moară a guvernării

Primul semnal că economia naţională este în suferinţă a fost înregistrat la finalul lunii aprilie 2023, când Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară pe primul trimestru, execuţie care arată un deficit de 1,42% (22,75 miliarde lei) din PIB. La acea vreme, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor din guvernul Ciucă, afirma că valoarea impozitelor şi taxelor neîncasate în primul trimestru al anului s-a ridicat la 4,7 miliarde lei, ceea ce ar însemna o gaură la buget de circa 20 de miliarde lei pe întregul an, în condiţiile în care trendul de încasare a taxelor din primele trei luni s-ar menţine până la finalul lui 2023. Ulterior, în luna iunie estimările prevedeau un deficit de încasare între 20 şi 40 miliarde lei.

În ceea ce priveşte soluţiile pentru acoperirea acestui deficit de încasare, dacă la începutul lunii aprilie premierul Nicolae Ciucă anunţa reducerea cheltuielilor publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, ulterior şeful Guvernului a cerut ANAF să acţioneze în zona marilor contribuabili unde ar fi fost identificate probleme în colectarea impozitelor şi taxelor, solicitare care a iscat nemulţumirea mediului de afaceri privat ai cărui reprezentanţi au declarat că problema se află în curtea companiilor de stat.

Pentru a acoperi o parte din deficitul înregistrat la veniturile bugetare, Guvernul a decis în 20 aprilie suplimentarea sumei ce poate fi obţinută prin programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, "Medium Term Notes" (Programul MTN). Astfel, actul normativ modifica suma maximă de 56 miliarde euro, sau echivalent în orice valută, cu valoarea de 62 miliarde euro, sau echivalent în orice valută, pentru acoperirea necesarului brut de finanţare prin emisiuni de titluri pe pieţele internaţionale de capital pentru perioada aprilie 2023 - decembrie 2024. Prin majorarea valorii Programului MTN, se va permite Ministerului Finanţelor să asigure toate sursele necesare de finanţare externă şi să îşi îndeplinească obligaţiile legale privind administrarea datoriei publice. Suplimentar se reglementează modul prin care emisiunile denominate în altă valută vor fi transformate în euro, respectiv la cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la data decontării fiecărei tranzacţii efectuate în cadrul Programului, iar conversia între monede, altele decât moneda euro, se realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede.

Măsurile luate de Guvern în luna aprilie nu au putut însă opri trendul pe care se află deficitul bugetar, iar acest lucru s-a văzut în execuţia bugetară publicată în luna mai de Ministerul Finanţelor pentru primele patru luni ale anului curent. Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,72% din PIB, respectiv 27,35 miliarde lei, cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 58% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale în valoare de 3,57 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii, pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de implementarea etapei a doua a Programului Sprijin pentru România. Prin prisma creşterii cheltuielilor bugetare, s-au simţit din plin neîncasările la bugetul statului a veniturilor programate la începutul anului 2023, astfel că, pe primele cinci luni, deficitul de încasare a ajuns la 8,9 miliarde lei, numai la ANAF. În acest context, Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, şi-a înaintat demisia în 30 mai, iar Bogdan-Lari Mihei - preşedintele Autorităţii Vamale Române - a fost demis în aceeaşi zi.

Din aceste cauze, pentru echilibrarea bugetului de stat, Guvernul a fost nevoit să adopte o ordonanţă de urgenţă prin care a instituit austeritatea în sistemul bugetar, reducând drastic unele capitole de cheltuieli publice şi îngheţând salariile bugetarilor.

Potrivit actului normativ, pentru restul anului 2023, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepţia cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi cel al educaţiei. Totodată, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Se exceptează de la această măsură "Programul Rabla" pentru autorităţile şi instituţiile publice care achiziţionează autoturisme nepoluante.

O altă măsură stabileşte suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, până la 31 decembrie 2023. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.

OUG prevede şi reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.

Guvernul a argumentat adoptarea respectivului act normativ ca o măsură necesară pentru ca ţara noastră să îşi respecte ţintele de deficit bugetar pe care şi le-a asumat pentru perioada 2023-2024 (respectiv 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024), care vor contribui la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice - scăderea inflaţiei, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar.

Cu toate aceste măsuri impuse, Guvernul nu a stopat creşterea deficitului bugetar, care la finalul lunii iunie 2023 a ajuns la 2,32% din PIB.

• Grevă generală în Educaţie

Măsurile luate de Guvern pentru ţinerea sub control a deficitului bugetar au iscat în cursul lunii mai ample proteste din partea sindicatelor care îi reprezintă pe funcţionarii publici şi pe angajaţii din Sănătate şi din Educaţie. Nemulţumiţi de faptul că, de foarte mulţi ani, partidele politice care au guvernat România nu au respectat pactul politic prin care stabiliseră să aloce 6% din PIB pentru Educaţie, dar şi prin prisma salariilor mici mai ales la profesorii debutanţi, sindicatele din învăţământ au declanşat în 22 mai o grevă generală care a dus la schimbarea datelor înscrierii şi susţinerii examenelor de Bacalaureat şi a Evaluărilor Naţionale, grevă care a continuat şi la începutul lunii iunie, deşi Guvernul a adoptat un act normativ privind o creştere etapizată a salariilor cadrelor didactice. Protestul respectiv a dus la amânarea rotaţiei guvernamentale, astfel că Marcel Ciolacu s-a văzut nevoit să aştepte încetarea grevei din Educaţie, pentru a deveni premier în locul lui Nicolae Ciucă, termenul avansat de coaliţia de guvernare pentru acest lucru fiind finalul lunii iunie.

Cadrele didactice au cerut o creştere salarială cuprinsă între 50% şi 81% pentru conducerea din învăţământul superior, între 65% şi 86% pentru conducerea din învăţământul preuniversitar şi între 40% şi 103% pentru conducerea care vizează funcţiile didactice auxiliare. De asemenea, pentru profesorii din învăţământul superior s-a cerut o creştere cuprinsă între 34% şi 80%, iar pentru dascălii din învăţământul preuniversitar o majorare cuprinsă între 6% şi 30%. În plus, salariul profesorului debutant ar fi trebuit să devină egal cu salariul mediu pe economie, adică aproximativ 4.000 de lei. Toate aceste cerinţe ar reprezenta un impact bugetar de 16 miliarde lei.

În schimb, Guvernul a propus, iniţial, varianta acordării sumei de 1.000 de lei, în luna iunie, pentru 220.000 de profesori şi a sumei de 1.500 de lei, în luna octombrie, pentru acelaşi număr de cadre didactice. Varianta propusă de Guvern ar fi produs un impact bugetar de 5,5 miliarde lei, adică de trei ori mai puţin decât au cerut profesorii. Numai că profesorii nu au fost de acord cu această variantă şi şi-au continuat protestele în faţa Palatului Victoria şi Palatului Cotroceni, proteste la care au participat aproape 20.000 de cadre didactice din toată ţara.

Greva generală a fost declanşată în 22 mai, zi în care Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat noile legi ale Educaţiei - după ce acestea trecuseră la începutul lunii de Camera Deputaţilor -, acte normative ce au fost ulterior, în cursul lunii iunie, promulgate de preşedintele Klaus Iohannis.

Pentru a-i linişti pe profesori şi a-i determina să suspende acţiunea de protest, guvernul Ciucă a adoptat mai multe acte normative prin care a stabilit nivelul de salarizarea profesorilor debutanţi, majorarea salariilor personalului didactic şi ale personalului didactic auxiliar, precum şi o grilă de salarizare în sistemul Educaţiei care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024. Potrivit acesteia, salariul mediu brut pe economie pentru anul 2023 va fi utilizat ca indicator pentru stabilirea salarizării profesorilor debutanţi/asistenţilor universitari. Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din sistemul de învăţământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferenţa stabilită între salariul de bază aflat în plată şi salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024. Totodată Guvernul a stabilit acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar precum şi primă de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învăţământul de stat suportate din fonduri externe nerambursabile.

Prima de carieră didactică, în valoare de 1500 lei, poate fi utilizată pentru cursuri de pregătire profesională, achiziţionarea de echipamente IT şi alte echipamente didactice de tehnologia informaţiei asimilate, achiziţionarea de cărţi de specialitate. 30% din această primă poate fi folosită pentru acoperirea de nevoi didactice specifice.

Prima de carieră profesională, în valoare de 500 lei, va putea fi cheltuită pentru cursuri de pregătire profesională, precum şi de alte categorii de cheltuieli necesare desfăşurate în sprijinul activităţii educaţionale, pentru a susţine activitatea didactică atât din sistemul de învăţământ universitar, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar. Cele două prime se vor acorda anual până în 2027, valoarea lor urmând să fie modificată la finalul anului şcolar 2023-2024.

În urma acestor adoptării acestor acte normative, profesorii au suspendat greva şi au avut loc Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi examenele de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu. La Evaluarea Naţională, din cei 154.115 elevi prezenţi, 117.507 elevi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, ceea ce reprezintă o rată de 76,2% de promovabilitate a acestui examen. La Bacalaureat, din 125.352 de candidaţi prezenţi, au promovat 91.246 de candidaţi (87.226 de candidaţi din promoţia curentă, respectiv 4.020 din promoţiile anterioare), rezultând o rată cumulată de promovare de 72,8%.

• Marcel Ciolacu devine premier şi plafonează adaosul comercial

După încetarea grevei cadrelor didactice şi după soluţionarea unor revendicări ale sindicaliştilor din Sănătate, problema reîncadrării în ţinta de deficit bugetar stabilită cu Comisia Europeană a trecut în sarcina guvernului Ciolacu, care a înlocuit Cabinetul Ciucă, potrivit acordului coaliţiei de guvernare semnat în noiembrie 2021. Spre deosebire de actul semnat în urmă cu un an şi jumătate, luna trecută liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au decis să elimine UDMR din noul Cabinet. Ciolacu a devenit prim-ministru, Nicolae Ciucă a ajuns preşedintele Senatului, iar UDMR a trecut în opoziţie alături de USR, AUR, Forţa Dreptei şi Reper.

Audierile şi votul pentru noul Executiv au fost o simplă formalitate, în condiţiile în care morişca PSD-PNL din Parlament a funcţionat ca unsă, în ciuda protestelor opoziţiei şi ale perturbării şedinţei de plen. Astfel, în 15 iunie, deputaţii şi senatorii au învestit guvernul Ciolacu şi au aprobat programul de guvernare cu 290 de voturi pentru şi 95 de voturi împotrivă.

În aceeaşi zi, imediat după depunerea, la Palatul Cotroceni, a jurământului de învestitură, premierul Marcel Ciolacu a anunţat de la Palatul Victoria prima măsură ce urma să fie luată de noul guvern: plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, din cazua faptului că preţul acestora s-a modificat frecvent în ultimele şase luni erodând puterea de cumpărare a cetăţenilor.

După ce timp de două săptămâni a mimat negocierile pentru încheierea unui acord cu procesatorii, distribuitorii şi retailerii, guvernul Ciolacu a impus măsura plafonării adaosului comercial pentru 14 alimente de bază prin adoptarea, în 30 iunie 2023, a unei ordonanţe de urgenţă.

Potrivit OUG 67/2023, noile adaosuri comerciale se vor aplica 90 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ şi sunt următoarele:

-pentru procesatori: maximum 20% faţă de costul de producţie al produsului, în care sunt incluse cheltuielile directe şi indirecte;

-pentru distribuitori, pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanţ: maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile operaţionale;

-pentru comercianţi (retaileri): maximum 20% faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse şi remizele şi risturnele, prevăzute în art. 3 pct. 6 din Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.

Cei care nu vor respecta noile adaosuri comerciale riscă să fie sancţionaţi de ANAF sau Consiliul Concurenţei cu amenzi contravenţionale cuprinse între 100.000 lei şi 2 milioane lei.

Singura veste bună în tot contextul de mai sus a venit la finalul lunii iunie când Comisia Europeană a decis să ne aprobe cererea nr. 2 de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 2,6 miliarde euro, suspendând însă plata a 53 milioane euro din cauza neîndeplinirii a două ţinte în domeniul reformelor asumate de ţara noastră pentru sectorul energetic.

• Sistemul bancar - zdruncinat de ANPC

Situaţia financiară ar fi fost mai dificilă în al doilea trimestru, dacă Banca Naţională a României nu ar fi continuat să menţină acelaşi nivel al ratei dobânzii de politică monetară şi ar fi scăzut nivelul acesteia facilitând creditarea şi implicit creşterea inflaţiei.

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au decis însă menţinerea pe tot parcursul trimestrului al doilea a nivelului de 7% pe an pentru rata dobânzii de politică monetară, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Pentru emiterea acestor decizii, membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale au luat în considerare faptul că rata anuală a inflaţiei s-a redus relativ în linie cu previziunile, scăderea fiind determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.

BNR estima în Raportul pe inflaţie publicat în cursul trimestrului al II-lea că, la finalul anului 2023, vom avea un nivel al Indicelui Preţurilor de Consum de 7,1%, indicatorul urmând să coboare la 4,2% în decembrie 2024 şi la 3,9% în martie 2025.

Sistemul bancar a fost bulversat, în cursul lunii mai, de deciziile luate de ANPC, care a stabilit sancţionarea 19 bănci cu câte 50.000 lei fiecare pentru practici comerciale înşelătoare cu privire la modul de calcul al ratelor la creditele bancare pe termen lung. Mai mult, Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, a emis ordin pentru fiecare bancă în vederea emiterii de noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât şi pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului.

Băncile sancţionate de ANPC au contestat în instanţă procesele-verbale emise de instituţia publică şi ordinele preşedintelui Horia Constantinescu, multe dintre aceste ordine fiinde deja suspendate de instanţele de contencios administrativ-fiscal până la judecarea fondului.