TRUMP RIDICĂ MIZA ÎN CONFLICTUL CU CHINA Statele Unite impun noi tarife de 10% pe importurile chineze

Preşedintele american Donald Trump a anunţat, săptămâna trecută, că Statele Unite vor impune taxe vamale suplimentare de 10% pe produse importate din China în valoare de pes­te 300 miliarde de dolari, începând cu 1 septembrie. Aplicarea noilor tarife înseamnă că toate bunurile importate de către Statele Unite din China vor fi supuse unor taxe vamale suplimentare.

Washingtonul se află de peste 18 luni într-un război comercial cu Beijingul, prin care încearcă să impună reforme structurale în economia chineză, iar acţiunea tarifară vine după ce Robert Lighthizer, reprezentantul pentru comerţ al SUA şi secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, s-au întors joi dimineaţă de la Shanghai după două zile de discuţii ce vizau repornirea negocierilor de la un nivel de acord de 90% pe textul tratatului, aşa cum s-a avut în luna mai. Deşi ambele ţări au descris negocierile drept constructive, discuţiile au oferit puţine semne de progres, eşecul de a restarta negocierea fiind reliefat de faptul că o altă rundă de discuţii a fost programată să aibă loc tocmai în luna septembrie.

"Negocierile comerciale continuă şi, în timpul discuţiilor, Statele Unite vor începe, de la 1 septembrie, să perceapă un tarif mic, de 10%, pe restul importurilor de bunuri şi produse din China, în valoarea de 300 de miliarde de dolari. Acestea nu includ importurile de 250 de miliarde de dolari pentru care există deja tarife de 25%", a scris Trump pe Twitter.

În luna mai, discuţiile dintre cele două superputeri s-au prăbuşit după ce Beijingul ar fi încercat să renegocieze anumite capitole ale tratatului pe care s-ar fi ajuns deja la un consens, susţin oficialii americani.

Preşedintele american a mai oferit un alt element care pare să fi cântărit în decizia de a impune tarife suplimentare, anume faptul că deşi partea chineză s-a angajat să achiziţioneze o cantitate masivă de produse şi bunuri agricole americane, promisiunea nu a fost încă îndeplinită. Asta în condiţiile în care fermierii americani sunt o componentă-cheie din baza electorală a lui Trump. Preşedintele american l-a criticat personal şi pe preşedintele chinez Xi Jinping pentru că nu ar fi luat destule măsuri pentru a stopa exporturile opioidului sintetic fentanyl către Statele Unite.

Decizia vine, de asemenea, după ce în finalul lunii mai, Robert Lighthizer a demarat procesul de consultări publice pentru impunerea de tarife de 25% pe acest eşantion de bunuri chineze, noile tarife venind acum după completarea procedurilor necesare. Amintim totodată că, în luna februarie, biroul reprezentantului pentru comerţ (USTR) nota în raportul anual transmis Congresului că Statele Unite îşi vor continua abordarea unilaterală pentru a forţa China să-şi modifice modelul economic.

Totuşi, runda aceasta de tarife presupune şi un potenţial cost politic pentru Donald Trump, în condiţiile în care vor fi taxate suplimentar telefoane inteligente, computere, haine şi alte asemenea produse de consum pe care le cumpără americanii de rând.

De menţionat şi faptul că Trump a mai declarat, în ultimele săptămâni, că liderii Partidului Comunist Chinez (CCP) ar fi realizat un calcul politic de a-şi asuma dificultăţile economice cauzate de tarife în speranţa că preşedintele american nu va fi reales în 2020.

Într-o primă reacţie oferită pe marginea unui summit al Asociaţiei Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN) ţinut în Thailanda, Wang Yi, ministrul de externe al Chinei, a afirmat că tarifele adiţionale nu reprezintă, în mod categoric, "calea corectă" ca cele două ţări să-şi rezolve disputa bilaterală, transmite Reuters.

Totodată, Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, a declarat la o conferinţă de presă că Bejingul va adopta contra-măsuri dacă Washingtonul va merge mai departe cu impunerea tarifelor, în conformitate cu buna-cutumă a relaţiilor internaţionale. Rămâne de văzut ce măsuri vor lua liderii chinezi întrucât China a rămas fără bunuri americane ce pot fi taxate suplimentar. O posibilitate este reprezentată de restricţionarea exporturilor de minereuri din pământuri rare, indus­trie pe care China o domină în proporţie de 85% la nivel global, aceste minereuri fiind vitale pentru producţia sis­temelor electronice şi, într-o anumită măsură, necesare pentru industria de apărare americană. China realizează în prezent o listă pe care vor fi incluse companii străine care "nu sunt de încredere" şi care afectează interesele companiilor domestice. Gigantul FedEx este deja investigat în China.

Iris Pang, economist la ING, scrie într-o notă adresată clienţilor: "China va livra fiecare contra-măsură metodic, una câte una. (...) Considerăm că strategia Chinei în această etapă de amplificare a războiului comercial va fi să încetinească ritmul negocierilor".

Anunţul taxelor suplimentare a venit ca o surpriză pentru pieţele financiare, bursele americane şi preţul petrolului fiind gata să reacţioneze negativ la tweet-urile lui Trump. Indicele de referinţă S&P 500 se tranzacţiona în creştere cu 1% înaintea veştii, urmând apoi un curs negativ accelerat încheind şedinţa cu o scădere de 0,9%, parcursul descendent extinzându-se vineri în rândul celorlaltor burse internaţionale.

Preţul petrolului sortiment Brent a scăzut joi cu 7,1%, la 60,5 dolari/baril, iar cotaţia petrolului american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 7,9%, la 53,95 dolari/baril, cea mai masivă scădere zilnică din februarie 2016, urmând ca vineri, în jurul orei 14:00, să se consemneze o revenire de 2%-3%.

Reuters mai citează agenţia de rating Moody's ca spunând că noile tarife vor afecta economia globală într-o perioadă în care creşterea economică se regăseşte într-o perioadă de decelerare în Statele Unite, China şi în zona euro. În plus, Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, se va confrunta cu noi presiuni pentru a reduce rata dobânzii de politică monetară în viitorul apropriat, în condiţiile exacerbării riscurilor comerciale. Conflictele comerciale ale administraţiei Trump au afectat deja cheltuielile cu investiţii ale companiilor şi exporturile americane, precum şi industria producătoare.

În orice caz, prezent joi dimineaţă la Fox Business, Peter Navarro, un consilier înverşunat şi convins în ceea ce priveşte folosirea tarifelor pentru forţarea schimbării politicilor comerciale ale Beijingului, preciza că urma să aibă loc la Casa Albă, în ziua anunţului, o informare cu privire la cum au decurs discuţiile cu chinezii, Navarro precizând că presa "trebuie să aibă răbdare şi să vadă ce se întâmplă la prânz". Ceea ce indică că după reducerea dobânzilor de către Fed cu o zi înainte, Trump şi consilierii săi luaseră deja într-o bună măsură decizia de a impune tarifele înaintea briefingului efectuat de cei doi negociatori.

Totodată, decizia vine după ce cu o zi în urmă, pe 31 iulie, senatorul republican Lindsey Grahan şi democratul Joe Manchin au prezentat în Senatul american aşa-numitul Reciprocral Trade Act, un act normativ despre care se discuta de ceva timp pe holurile Washingtonului.

Efectiv, legea acordă şefului executivului american autoritatea de a impune tarife pe bunuri importate din ţări care la rândul lor impun tarife pe bunurile americane şi refuză să negocieze reducerea acelor tarife. Prin această legislaţie se "rezolvă problema regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC - World Trade Organization)", spune consilierul lui Trump, Peter Navarro, făcând referire la clauza "celei mai favorizate naţiuni", ce prevede că cel mai redus nivel de taxă vamală aplicat unui bun provenit dintr-un stat membru al OMC va fi acordat tuturor celorlaltor bunuri similare ale membrilor organizaţiei.

Interesant este şi sprijinul politic oferit de Partidul Democrat acestei presupuse încercări a administraţiei republicane de a schimba policile mercantiliste ale altor ţări (India fiind un exemplu oferit de Peter Navarro), prin politici proprii de natură mercantiliste şi protecţioniste.

Tarifele americane procedează esenţial la decuplarea celor mai mari două economii ale lumii, exportatorii chinezi şi americani reducându-şi exporturile către cele două ţări şi implicit şi dependenţa prin dezlegarea lanţurilor de aprovizionare. În cazul părţii chineze, un număr ridicat de companii au mai decis în acest an să-şi mute capacităţile de producţie în Vietnam sau alte ţări din regiune pentru a evita tarifele suplimentare.

Ca răspuns la războiul comercial, Beijingul şi-a lăsat moneda să se devalorizeze cu circa 9% de la începutul conflictului tarifar pentru ca exporturile chineze să nu pierdă prea mult în termeni de competitivitate.

În ceea ce priveşte poziţia chineză de negociere după summitul G20 de la Osaka din finalul lunii iunie şi imediat înaintea reluării negocierilor, Kevin Rudd, fostul prim-ministru laburist al Australiei, oferă puţină claritate atât cu privire la contextul în care Trump a luat decizia privind noile tarife, cât şi în ceea ce priveşte disponibilitatea Partidului Comunist Chinez de a ceda teren pe reforme structurale: "Ei sunt destul de mulţumiţi cu rezultatul (summitului G20). Se aşteptau la o reiniţializare a negocierilor. Asta s-a întâmplat. În schimb, nu se aşteptau la celelalte două cadouri, ca să le spun aşa, pe care preşedintele (Trump) le-a livrat. În primul rând, promisiunea că nu vor mai fi impuse noi tarife pe durata negocierilor, iar această incertitudine a fost un element important pentru sentimentul (negativ) din pieţele financiare chineze. Dar al doilea cadou, care chiar i-a surprins (pe liderii chinezi), a fost decizia cu privire la Huawei (n.r. reluarea afacerilor cu companiile americane de tehnologie). Din perspectiva macro chineză, aceasta din urmă este o rază mare de lumină. Deci, în ceea ce priveşte summitul de la Osaka, dacă stai la masa Biroului Politic din Beijing, se întâlnesc, într-adevăr, în fiecare luni, poţi zice că rezultatul nu a fost rău".

Negociatorii celor două părţi ar fi discutat la Shanghai şi despre motivele pentru care precedentele negocieri s-au prăbuşit, iar o sursă a afirmat pentru Reuters că inabilitatea Chinei de a-şi schimba poziţia de negociere l-a frustrat pe Trump ducând la decizia de a impune tarifele.