Turbulenţele de pe pieţele financiare ar putea întârzia privatizările în Europa

• Deprecierea puternică a acţiunilor a tăiat cu miliarde de euro valoarea companiilor de stat în luna august, ridicând semne de întrebare privind perspectiva planurilor de privatizare ale multor ţări europene, precum Grecia, Portugalia, Rusia, Polonia şi România

Turbulenţele de pe pieţele financiare ar putea întârzia planurile de privatizare ale unor guverne europene, precum Grecia, România şi Rusia, ţările care îşi pot permite să aştepte urmând să amâne vânzarea activelor, în timp ce celelalte state caută alte variante, se arată într-o analiză Reuters, citată de Mediafax.

Deprecierea puternică a acţiunilor a tăiat cu miliarde de euro valoarea companiilor de stat în luna august, ridicând semne de întrebare privind perspectiva planurilor de privatizare ale multor ţări europene, precum Grecia, Portugalia, Rusia, Polonia şi România.

"Deciziile finale nu au fost luate încă, dar va fi un impact masiv privind ce poate fi făcut la valori acceptabile", comentează un bancher londonez.

Unele ţări riscă să rateze obiective de finanţare asumate în cadrul acordurilor de ajutor extern dacă nu efectuează privatizările planificate. Pe de altă parte, băncile de investiţii ar putea pierde comisioane de milioane de euro.

• Statul elen trebuie să strângă 1,7 miliarde euro din privatizări până la sfârşitul lunii septembrie

Printre statele aflate în criză de timp se numără Grecia, care s-a angajat să atragă 50 miliarde euro până în 2015 din vânzarea activelor statului în cadrul acordului de finanţare externă convenit la sfârşitul lunii iulie cu partenerii din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional.

Statul elen trebuie să strângă 1,7 miliarde euro din privatizări până la sfârşitul lunii septembrie şi un total de 5 miliarde euro până la finele anului, însă şeful agenţiei responsabile de privatizări a avertizat deja că planurile ar putea fi întârziate pentru a se evita vânzarea la preţuri prea mici. James Close, şeful diviziei de servicii de consiliere şi tranzacţii pentru guverne din cadrul Ernst & Young, spune: "Trebuie să fie atenţi la valoare. Vânzarea acestor companii la discounturi foarte puternice nu va funcţiona, la preţuri mai mici trebuie să vinzi mai multe active pentru a-ţi atinge obiectivele. Vor fi nevoiţi să lucreze cu FMI pentru a determina care este cea mai bună variantă". O opţiune ar fi colectarea de dividende de la companiile de stat care generează bani, notează el.

Totodată, o sursă apropiată agenţiei greceşti de privatizare a declarat că statul va atinge în acest an obiectivele de finanţare, însă nu din vânzări directe.

• Rusia vrea să strângă, în următorii cinci ani, 200 miliarde de dolari din vânzarea activelor statului

Şi alte ţări trebuie să vândă active ale statului în urma unor acorduri de finanţare externă. Portugalia este pe cale să vândă în acest an pachete de acţiuni deţinute de stat la mai multe companii, printre care şi Energias de Portugal, cel mai mare furnizor de utilităţi din ţară.

România nu a reuşit în luna iulie să vândă pachetul de aproape 10% din titlurile OMV Petrom deţinut de stat, deoarece ofertele din partea investitorilor au fost prea mici.

Pentru Irlanda, obiectivul de a strânge 2 miliarde euro din privatizări nu este o condiţie importantă a acordului încheiat cu FMI, iar guvernul nu vrea să privatizeze nimic înainte de sfârşitul acestui an.

Rusia vrea să strângă, în următorii cinci ani, 200 miliarde de dolari din vânzarea activelor statului, pentru reducerea deficitului bugetar, atragerea capitalului străin şi eficientizarea marilor companii.

Polonia a reuşit deja să adune 11,6 miliarde zloţi (4 miliarde de dolari) din totalul de 15 miliarde zloţi pe care trebuie să îi obţină în acest an din privatizări şi vrea de asemenea să-şi reducă datoriile, însă, la fel ca Rusia, guvernul nu este constrâns de un acord extern.

Rusia a programat vânzarea unui pachet de 7,6% din acţiunile Sberbank la mijlocul lunii septembrie, însă acţiunile băncii s-au depreciat cu 24% în august, iar o sursă bancară a afirmat că privatizarea ar putea fi amânată pentru a evita perioada de volatilitate.

Turcia este pe cale să rateze obiectivul autoimpus de a obţine 13,7 miliarde lire turceşti (7,7 miliarde de dolari) din privatizări în acest an, tot din cauza situaţiei dificile de pe pieţele financiare.

Şi Suedia, una dintre cele mai solide ţări din zona euro din punctul de vedere al situaţiei fiscale şi financiare, a fost nevoită să amâne vânzarea unor acţiuni deţinute de stat la grupul bancar Nordea, în timp ce Italia s-a abţinut de la detalierea planurilor de privatizare promise.

Unele ţări ar putea avea însă mai mult succes, în pofida volatilităţii de pe pieţe. Planurile Spaniei de a lista în octombrie la bursă loteria de stat ar putea fi încununate de succes, deoarece profitul companiei a crescut puternic în timpul crizei financiare.