Ucraina - principalul stat beneficiar al activităţii CE din ultimul an

Ursula von der Leyen va prezenta astăzi, în Parlamentul European, discursul oficial despre Starea Uniunii Europene, la un an de la discursul precendent şi la patru ani de la preluarea mandatului de preşedinte al Comisiei Europene. Von der Leyen a anunţat, recent, că au fost deja implementate 92% din angajamentele luate în toamna anului 2019. Conţinutul ultimului discurs al lui Ursula von der Leyen privind starea Uniunii Europene - dat fiind faptul că în toamna anului viitor vom avea un nou preşedinte în urma alegerilor europarlamentare de la începutul lunii iulie 2024 - este unul dintre cele mai bine păstrate secrete de la Bruxelles. Cu toate acestea, deputaţii europeni se aşteaptă ca discursul preşedintelui Comisiei Europene să se axeze pe trei teme principale: migraţia, Green Deal şi sprijinul acordat Ucrainei.

În ceea ce priveşte Ucraina, analiştii politici estimează că Ursula von der Leyen va pune accentul pe extinderea UE şi va îndemna blocul comunitar să ia elanul necesar pentru sprijinirea autorităţilor de la Kiev în drumul spre aderare, dar şi a celor din Republica Moldova şi din Balcanii de Vest.

Referitor la migraţie, Von der Leyen speră ca acordul încheiat cu Tunisia şi finanţat de UE cu 785 milioane euro, prin care se oferă sprijin bugetar şi investiţii în schimbul unui control mai bun al plecării migranţilor din naţiunea nord-africană, va deveni un model pentru acorduri similare cu ţările nord-africane, iar cetăţenii europeni îl vor considera o dovadă privind rezolvarea problemei migraţiei ilegale în Europa. Deputaţii europeni însă aşteaptă un calendar bine definit pentru finalizarea câtorva dosare legislative care vizează revizuirea normelor UE în materie de imigraţie şi azil, în special pentru zona de sud-est, la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Problema preşedintelui Comisiei Europene este că principalele grupuri politice sunt deja în campanie electorală. Partidul Popular European (PPE), al cărui membru este von der Leyen, încearcă să câştige teren politic în problema controlului migraţiei, în faţa partidelor naţionaliste cum sunt Fratelli d'Italia a lui Giorgia Meloni şi Vox din Spania.

În ceea ce priveşte implementarea Green Deal, social-democraţii europeni s-au poziţionat deja, solicitând prin preşedintele Iratxe Garcia Perez consolidarea pilonului social de către Comisia Europeană. Deputaţii europeni din Alianţa Socialiştilor&Democraţilor solicită sprijinirea cetăţenilor pentru ca aceştia să facă faţă creşterii costului vieţii.

În schimb, grupul Verzilor cere mai multe acţiuni în scopul protejării mediului. Aceştia consideră că pe Green Deal Comisia mai are multe de făcut, mai ales că incendiile şi inundaţiile din sudul Europei din ultimii ani ne arată într-un mod dramatic consecinţele crizei climatice. Verzii consideră că prevenţia cea mai bună o reprezintă luarea de măsuri rapide şi concrete pentru protejarea mediului înconjurător. Potrivit lor implementarea pachetului Fit-for-55 trebuie să fie un succes, chiar şi împotriva rezistenţei din partea PPE.

Cu toate acestea, unii deputaţi europeni speră că discursul de astăzi al lui von der Leyen va ţine cont de avertismentele din ultimul an al industriei cu privire la povara legii Net Zero şi va muta atenţia de la noile legi pe punerea în aplicare a ceea ce a fost deja convenit. Ei consideră că protecţia mediului se realizează mai bine prin inovare tehnică decât prin standarde care restrâng economia, poziţie cu care este de acord şi Manfred Weber, preşedintele PPE, care s-a declarat recent de partea poziţiei companiilor în privinţa politicii climatice.

• Raport de 117 pagini cu realizările Comisiei din ultimul an

Aşa cum menţionam mai sus, nu există niciun document pe pagina Comisiei Europene referitor la discursul pe care îl va rosti astăzi Ursula von der Leyen în Parlamentul European. În schimb avem o prezentare de 117 pagini a realizărilor Comisiei în perioada septembrie 2022-septembrie 2023. Structurat pe patru capitole - Apărarea promisiunii Europei, Investiţii în prosperitatea Europei şi Consolidarea rezilienţei societale a Europei - documentul este o trecere în revistă a sprijinului acordat Ucrainei în ultimele 12 luni, a celor 11 pachete de sancţiuni dictate împotriva Federaţiei Ruse, politicienilor ruşi, anumitor companii şi oligarhilor apropiaţi lui Vladimir Putin, precum şi a investiţiilor în domeniul energetic, al tranziţiei verzi, dar şi al rezilienţei şi al reducerii decalajelor între statele membre.

Potrivit documentului citat, de la declanşarea invaziei, UE şi statele sale membre au mobilizat o asistenţă financiară, umanitară, de urgenţă şi militară în valoare de 59 miliarde euro, din care a fost alocată o sumă de 38,8 miliarde euro ( 31 miliarde euro din bugetul UE şi 7,8 miliarde euro din bugetele statelor membre) pentru consolidarea rezilienţei economice, societale şi financiare a Ucrainei.

"În afară de cele 38,8 miliarde euro, UE a mai alocat 20 miliarde euro pentru asistenţa militară necesară forţelor ucrainene, din care 5,6 miliarde euro au fost viraţi din Instrumentul European pentru Pace. În plus, UE şi statelemembre au mai mobilizat cel puţin 17 miliarde euro pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina. Practic, sprijinul total acordat Ucrainei şi poporului său este de 76 miliarde euro", se precizează în raportul Starea Uniunii 2023.

În 2023, UE a mai oferit Ucrainei un pachet de sprijin de 18 miliarde euro, sub formă de împrumuturi foarte avantajoase, din care au fost deja plătite 12 miliarde euro pentru asigurarea salariilor şi pensiilor din ţara respectivă, menţinerea serviciilor publice esenţiale - spitale, şcoli şi locuinţe pentru persoane strămutate -, asigurarea stabilităţii macroeconomice şi refacerea infrastructurii critice care a fost distrusă.

Documentul mai arată că prin Europa au fost tranzitate 49 milioane tone de produse agricole ucrainene, în valoare totală de 99 miliarde euro.

Pe lângă sprijinul financiar de mai sus, raportul mai arată că UE a plătit 7,5 milioane euro pentru sprijinirea anchetelor derulate de Curtea Penală Internaţională cu privire la crimele de război comise pe frontul din Ucraina.

Raportul privind Starea Uniunii mai menţionează investiţiile în producerea energiei din surse regenerabile, demararea proiectelor prin Fondul pentru Tranziţie Justă, investiţii în capacităţi de producere a bateriilor şi a unor capacităţi de stocare a energiei, precum şi cele de digitalizare, dar şi modul în care au fost cheltuite până acum cele 153,4 miliarde euro plătite de Comisie statelor membre prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă al programului NextGeneration EU.

În ceea ce priveşte modul în care au fost cheltuite fondurile pe politica de coeziune, România apare în document cu podul peste Dunăre, de aproape 2 kilometri lungime, de la Brăila, pentru care UE a alocat 363 milioane euro.

• Scandalul achiziţionării vaccinurilor Covid 19 nu apare în raportul Stării Uniunii 2023

În documentul citat nu apare niciun rând despre scandalul achiziţiei în 2021 de către Comisia Europeană a vaccinurilor anti-Covid 19 de la compania americană Pfizer. Scandalul, izbucnit în primăvara anului trecut, a luat amploare după ce, la finalul lunii septembrie 2022, Parchetul European a anunţat că are în lucru un dosar penal de cercetare in rem (asupra faptelor) cu privire la modul în care au decurs negocierile cu compania Pfizer şi la contractul semnat în mai 2021 de Comisia Europeană pentru achiziţia vaccinurilor. În afara acestui dosar, pe rolul Parchetului European se mai află o plângere penală trimisă de reprezentanţi ai grupului politic Identitate şi Democraţie din Parlamentul European, care o acuză pe Ursula von der Leyen de negocieri secrete cu Albert Bourla, CEO al companiei Pfizer, înainte de semnarea contractului cu gigantul farmaceutic.

Amintim că întregul scandal privind schimbul de mesaje pe WhatsApp dintre Ursula von der Leyen şi Albert Bourla a început în aprilie 2021, când publicaţia americană The New York Times a dezvăluit modul în care preşedintele Comisiei Europene a încheiat un acord privind vaccinurile anti-Covid-19 cu compania Pfizer. Jurnaliştii americani au arătat că Ursula von der Leyen a "schimbat mesaje şi apeluri" cu Albert Bourla cu o lună înainte de semnarea contractului privind achiziţia a 1,8 miliarde doze de vaccin anti-Covid 19 de la compania Pfizer. La câteva săptămâni după articolul din The New York Times, jurnalistul Alexander Fanta de la site-ul de ştiri netzpolitik.org a cerut acces la aceste mesaje schimbate între von der Leyen şi Bourla. Comisia Europeană a răspuns că "nu a identificat" aceste mesaje şi că nu le deţine. Imediat, Alexander Fanta s-a adresat Ombudsmanului UE, Emily O'Reilly, care, în ianuarie 2022, a ordonat Executivului UE "să efectueze o căutare mai aprofundată a mesajelor relevante". Răspunsul primit de Ombudsmanul UE la sfârşitul lunii iunie 2022 din partea comisarului pentru transparenţă Vera Jourova a fost: "căutarea acestor SMS-uri nu a dat niciun rezultat". În faţa acestui răspuns, Emily O'Reilly a declarat că procesarea acestei cereri de acces la documente "lasă impresia regretabilă a unei instituţii europene care nu este sinceră în chestiuni de interes public major".

În ianuarie 2023, The New York Times a dus cazul la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. După acest demers, a mai apărut un dosar penal la adresa Ursulei von der Leyen. Lobbistul belgian, Frederic Baldan, a înaintat, în 5 aprilie 2023, o plângerea penală către instanţa din Liege, plângere în care o acuză pe Ursula von der Leyen de "uzurpare de funcţii şi titlu", "distrugerea documentelor publice", "privare ilegală de interese şi corupţie".

Baldan susţine că preşedintele Comisiei Europene a înlocuit guvernul federal belgian în perioada pandemiei de Covid-19 prin negocierea unui mega-contract de vaccinuri prin SMS, prin intermediul WhatsApp, cu Albert Bourla, CEO-ul companiei Pfizer, cu care ulterior Comisia a încheiat un contract în valoare de 35 miliarde euro pentru vaccinurile anti-Covid. Reclamantul precizează că mesajele şterse ulterior de Ursula von der Leyen reprezintă documente administrative de sine stătătoare, care pot fi, prin urmare, consultate de orice cetăţean european care le solicită. În susţinerea sa, Frederic Baldan aduce drept argument articolul 42 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, care acordă un drept de acces la documentele Uniunii Europene "indiferent de suportul acestora". Lobbystul belgian afirmă că textul articolului 42 se referă inclusiv la mesajele text trimise pe WhatsApp.

Cu toate acestea, până în prezent în niciunul din dosarele respective Ursula von der Leyen nu a fost chemată de procurori sau de judecători pentru a oferi lămuriri cu privire la situaţia respectivă. Dosarul de la Parchetul European e cercetat in rem de un an, cel de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu a avut încă un prim termen fixat, iar plângerea belgianului Frederic Baldan se află încă în lucru la instanţele din ţara respectivă.

Mai adăugăm că din raportul Stării Uniunii Europene 2023, deşi se vorbeşte despre statul de drept, lipseşte vreo menţiune la scandalul care a zdruncinat Parlamentul European şi i-a avut în vizor şi pe unii directori ai Comisiei Europene la finalul anului trecut şi începutul anului curent: Qatargate.

Se pare că oficialii Executivului european au ales să ascundă gunoiul sub preş şi să prezinte doar realizările.