Ucraina refuză să depună armele la Mariupol, Joe Biden merge în Polonia

Kievul a respins categoric ultimatumul primit din partea armatei ruse de a depune armele şi de a preda oraşul Mariupol, în timp ce preşedintele Volodymir Zelenski a afirmat că Israelul face eforturi pentru a organiza negocieri de pace la nivel înalt între Ucraina şi Rusia, acestea putând avea loc la Ierusalim.

Totodată, Casa Albă a anunţat că Joe Biden va merge vineri în Polonia, după participarea la întâlnirea NATO de la Bruxelles, iar ambasadorul chinez în SUA, Qin Gang, a declarat că ţara sa nu va trimite arme şi muniţii pentru a sprijini Rusia în invazia din Ucraina.

De asemenea, Rusia a ameninţat din nou ieri că va rupe relaţiile diplomatice cu SUA după declaraţiile lui Joe Biden prin care acesta din urmă l-a catalogat pe Vladimir Putin drept criminal de război, iar peste 1.000 de persoane au fost arestate ieri şi duminică, în Rusia, în timpul protestelor împotriva războiului.

• Un supravieţuitor al lagărelor naziste a fost ucis în Harkov, în urma unui bombardament al ruşilor

Boris Romanchenko, 96 de ani, care a supravieţuit după ce a fost închis în patru lagăre de exterminare naziste, a fost ucis în urma unui bombardament care a lovit vineri apartamentul său din Harkov, a scris ieri BFM TV. Potrivit Memorialului lagărului Buchenwald, care a făcut anunţul morţii lui Romanchenko, bărbatul s-a născut în 1926 în regiunea Sumi. Bărbatul a fost condamnat la muncă silnică în Germania, în 1942.

După o tentativă de evadare, a fost trimis în lagărul de la Buchenwald în 1943. A fost închis în lagărele naziste Buchenwald, Peenemunde , Dora şi Bergen-Belsen, potrivit sursei citate. Amintim că Rusia a afirmat că a invadat Ucraina pentru a "denazifica" această ţară. Preşedintele Ucrainei este la rândul său urmaşul unui supravieţuitor al Holocaustului.

Cel puţin 925 de civili au fost ucişi în Ucraina, iar alţi 1.496 au fost răniţi, de la începutul războiului declanşat de Rusia, în 24 februarie, a anunţat ieri Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR). Numărul real al celor ucişi este probabil considerabil mai mare, conform instituţiei.

• Salariaţii Leroy Merlin Ucraina cer grupului să părăsească Rusia

Angajaţii filialei ucrainene a Leroy Merlin au cerut luni lanţului de magazine specializat în bricolaj, precum şi celorlalte două mărci ale asociaţiei familiale Mulliez (AFM) prezente în Rusia, Auchan şi Decathlon, să înceteze activităţile în această ţară, după ce un magazin Leroy Merlin a fost bombardat duminică seara în Kiev, potrivit Le Figaro.

Contul oficial de Instagram al Leroy Merlin în Ucraina, «leroymerlin.ua», a publicat ieri o fotografie a magazinului bombardat duminică seara în Kiev, cu menţinea "încetaţi vânzările în Rusia" şi un link spre o petiţie online publicată pe site-ul «openpetition.eu» care cere Adeo, holdingul Leroy Merlin, să stopeze activităţile în Rusia.

Centrul comercial Retroville, situat în nord-vestul Kievului, a fost bombardat în noaptea de duminică spre luni, provocând moartea a cel puţin opt persoane, în condiţiile în care forţele ruseşti încearcă în continuare să încercuiască capitala ţării. Deocamdată, Adeo şi Leroy Merlin nu au reacţionat. Anterior, brandul francez a declinat orice solicitare de comentarii legate de invazia rusă în Ucraina.

Leroy Merlin este puternic implantat în Rusia, unde realizează peste 18% din activitatea mondială. Alte branduri ale Asociaţiei familiale Mulliez, Auchan şi într-o mai mică măsură Decathlon, sunt de asemenea prezente în Rusia, cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de euro, peste 10% din activitatea globală.

• Rusia se pregăteşte de o criză demografică majoră din cauza scăderii accelerate a nivelului de trai - analiză Nezavisimaia Gazeta

Pe lângă consecinţele politice şi economice, invazia din Ucraina va avea şi consecinţe demografice, sub forma unei reduceri a natalităţii din Rusia pe fondul scăderii veniturilor şi a nivelului de trai al populaţiei, arată specialistul independent în demografie Alexei Rakşa, citat de publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta, preluată de g4media.ro.Rusia se află deja într-o scădere rapidă a populaţiei din cauza condiţiilor economice.

În 2021, populaţia Rusiei a scăzut cu aproape un million - record istoric, pe fondul pandemiei de Covid. Populaţia totală a Rusiei, actualmente în jur de 145 de milioane, este mai mică decât atunci când preşedintele Vladimir Putin a venit la putere în 2000, în ciuda anexării Crimeii de către Moscova în 2014, care a adăugat 2 milioane statisticilor demografice oficiale ale Federaţiei Ruse. Perioada anterioară de depopulare rapidă a Rusiei a venit în anii 1990 - un deceniu de criză economică, când natalitatea s-a prăbuşit şi problemele sociale precum sărăcia şi alcoolismul au cunoscut o creştere dramatică.

Prognozele demografice negative vin pe fondul celui mai recent raport al Centrului rus de Analiză şi Prognoză Macroeconomică (CMASF), care anunţă o scădere dramatică a puterii de cumpărare a populaţiei rusei, dar şi a şomajului. Pe baza unor astfel de previziuni economice, demografii îşi trag concluziile cu privire la nivelul viitor al fertilităţii. Cu o astfel de scădere a veniturilor reale ale populaţiei, se poate presupune că, într-o primă aproximaţie, scăderea ratei totale de fertilitate poate ajunge la 10%, conform demografului Alexei Rakşa.

Situaţia demografică în Rusia s-a deteriorat în ultimii ani atât din cauza Covid, cât şi a situaţiei în care se găseşte sistemului de sănătate. De altfel, Rusia a devenit lider mondial la mortalitatea excesivă, potrivit Nezavisimaia Gazeta. Rata totală de fertilitate din Rusia (1,52 copii per femeie) era la începutul războiului deja departe de parametrul ţărilor dezvoltate (1,8), cu un indicator global mediu de 2,3 copii per femeie. Acum, acestor probleme li se adaugă noua recesiune economică, transmite ziarul rus.

• Separatiştii din Tiraspol, pe aceeaşi lungime de undă cu Moscova - presupuse alerte cu bombă la şcoli din Transnistria şi mesaje anti-ruseşti

Aşa-numitul Minister de Interne din republica nerecunoscută Transnistria a emis ieri un comunicat în care susţine existenţa mai multor presupuse ameninţări simultane cu bombă venite la o serie de şcoli din regiunea separatistă transnistreană, inclusiv şcoala militară Suvorov.

"De la ora 9.00, se ştie că persoane neidentificate au trimis mesaje pe e-mailul instituţiilor de învăţământ general, superior şi gimnazial de specialitate că în clădiri au fost instalate dispozitive explozive. Aproape toate şcolile, gimnaziile, liceele, şcolile tehnice, colegiile, colegiile capitalei, Bender, Rîbniţa, Dubăsari, Kamenka au primit astfel de mesaje", se arată într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei menţionate.

Transnistrenii mai spun că informaţiile sunt verificate de organele abilitate: poliţie, armată şi serivicile specilale transnistrene.

Mesajele despre care vorbesc transnistrenii sunt prezentate cu poză de pe telefon şi fac direct trimitere la ură inter-etnică. Acestea se termină cu: "Slavă Moldovei şi moarte ruşilor!". Un mesaj de alăturare a Moldovei cu Ucraina prin expresia folosită frecvent de ucraineni "Slavă Ucrainei!".

Este de menţionat şi rapiditatea cu care liderul separatist de la Tiraspol, generalul rus de poliţie Vadim Krasnoselky, a scris, ieri, despre incident pe contul său de Telegram.

Aceste ameninţări vin în paralel cu cererile recente ale ambasadelor Rusiei din România şi Republica Moldova adresate etnicilor ruşi, care în cazul în care s-ar simţi ameninţaţi în aceste state sunt îndrumaţi să trimită rapid plângeri către reprezentanţele diplomatice de la Chişinău şi Bucureşti. În Republica Moldova această manevră a avut exact efectul invers scontat de Moscova, adică mulţi etnici ruşi din Moldova au trimis mesaje ironice pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în Moldova.

"Nu mulţumim, nu avem nevoie să ne salvaţi pe tancuri!"; "M-am născut în Moldova, vorbesc rusa, ştiu româna, totul este minunat. Încetaţi să semănaţi ură"; "Ajunge să «salvaţi» şi să minţiţi, aţi devenit deja Coreea de Nord, noi nu avem nevoie de asta", au fost doar câteva mesaje ce au apărut pe pagina de Facebook a Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău.

În replică, şefa statului de la Chişinău, Maia Sandu, a dat asigurări că toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt în siguranţă, indiferent de limbă sau etnie. De asemenea, MAEIE a precizat că nu au fost înregistrate plângeri legate de presupuse acte de discriminare pe criterii etnice în Republica Moldova.

Rusia menţine un efectiv de 1.500 - 2.000 de militari în regiunea separatistă transnistrenă, iar regimul de la Tiraspol este unul marionetă în mâinile Moscovei care şi-ar putea dovedi loialitatea în caz de nevoie şi ordin din partea Federaţiei Ruse, din moment ce este susţinut de peste 30 de ani.

• Ministerul britanic al Apărării: Rusia va acorda prioritate încercuirii Kievului în următoarele săptămâni

Ministerul britanic al Apărării a transmis, ieri, în cea mai recentă actualizare a informaţiilor sale despre situaţia din Ucraina, că este foarte probabil ca forţele ruseşti să acorde prioritate încercuirii Kievului în următoarele săptămâni.

Cea mai mare parte a forţelor ruseşti rămâne la peste 25 de kilometri (15 mile) de centrul capitalei, potrivit ministerului britanic al Apărării.

Totodată, ieri au apărut informaţii cum că Boris Johnson, premierul britanic, ar putea să efectueze o vizită la Kiev în perioada următoare. Johnson a avut ieri o discuţie cu preşedintele României Klaus Iohannis.

• UE propune o strategie privind constituirea unei forţe militare de 5.000 de soldaţi şi va creşte cheltuielile militare; Borrell: UE îşi va întări apărarea şi se va dota cu mijloace de intervenţie

Uniunea Europeană era aşteptată să aprobe ieri o strategie ce cuprinde constituirea unei forţe militare de 5.000 de militari. Totodată, prin această strategie, UE se va angaja la o creştere a cheltuielilor militare pentru a putea întreprinde pe cont propriu intervenţii începând din 2025, a transmis AFP, citată de Agerpres.

"Vom aproba o «busolă strategică» care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar", a afirmat ieri şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor afacerilor externe şi miniştrilor apărării din statele membre.

"UE este la nivel colectiv sub-echipată pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor actuale", avertizează în preambul documentul pregătit pentru această reuniune.

Pentru a constitui această forţă de reacţie de 5.000 de militari, Uniunea va utiliza grupurile tactice înfiinţate în 2007. Forţa va fi constituită din "componente terestre, aeriene şi maritime" şi dotată cu capacităţi de transport pentru a fi în măsură să "poarte intervenţii pentru a salva şi evacua cetăţeni europeni" prinşi într-un conflict.

Angajamentele militare ale UE vor fi discutate joi cu preşedintele american Joe Biden cu ocazia unui summit extraordinar al NATO.

Totodată, liderii importanţi din UE precum premierul Olandei Mark Rutte au exclus ieri aplicarea unui embargo asupra ţiţeiului rusesc. Rutte a argumentat că această dependenţă de petrolul rusesc nu se poate reduce de pe o zi pe alta.

• Marine Le Pen afirmă că nu are o "admiraţie deosebită" pentru Zelenski

Marine Le Pen a afirmat ieri că nu are o "admiraţie deosebită" pentru preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi că nu va fi prezentă mâine în Adunarea Naţională, camera inferioară a Parlamentului Franţei, când preşedintele ucrainean se va adresa deputaţilor francezi, potrivit Le Figaro.

"Nu voi fi prezentă (miercuri, la intervenţia video a lui Volodimir Zelenski în faţa Adunării Naţionale)", a afirmat Le Pen, candidat la prezidenţiale şi deputat de Pas-de-Calais, invocând obligaţii asumate anterior precum două interviuri şi o conferinţă de presă. Le Pen a fost primită la Kremlin de preşedintele rus Vladimir Putin în timpul campaniei prezidenţiale din Franţa din 2017, iar partidul ei are un credit obţinut de la o bancă rusească.

Întrebată despre preşedintele ucrainean Marine Le Pen a afirmat: "Nu am o admiraţie specială pentru Volodimir Zelenski, cred că se comportă ca un şef de stat. Şi acest lucru nu ar trebui să stârnească admiraţie, ar trebui să fie normal".

• Kievul cere Beijingului să joace "un rol important" în soluţionarea conflictului

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a îndemnat ieri China să "joace un rol important" pentru găsirea unei soluţii care să pună capăt conflictului cu Rusia.

"De decenii, relaţiile ucraineano-chineze s-au bazat pe respect reciproc şi înţelegere. Împărtăşim poziţia Beijingului privind necesitatea găsirii unei soluţii politice la războiul împotriva Ucrainei şi facem apel la China, ca putere mondială, să joace un rol important în aceste eforturi", a scris ministrul ucrainean pe contul său de Twitter.