Comisia Europeană a propus joi să creeze un instrument care să garanteze, cu până la 100 de miliarde de euro, planurile naţionale de susţinere a locurilor de muncă introduse în contextul pandemiei de coronavirus, transmit Reuters şi AFP.
Acest instrument, denumit SURE, va permite statelor membre să obţină credite în condiţii favorabile, pentru "a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de crearea sau extinderea regimurilor naţionale de şomaj parţial", a explicat miercuri Executivul comunitar, într-un comunicat de presă.
Pentru a evita situaţia în care firmele sunt nevoite să concedieze din angajaţi pentru că nu mai sunt comenzi, Comisia Europeană propune ca toate statele membre UE să adopte programul ''Kurzarbeit'', care funcţionează în Germania. Conform programului de muncă redusă, sau "Kurzarbeit", introdus pentru prima dată în perioada crizei financiare din 2008, companiile pot solicita ajutoare de la stat pentru a acoperi costurile care apar din păstrarea angajaţilor ce lucrează un program mai scurt.
"Ne unim forţele cu cele ale statelor membre pentru a salva vieţi şi a proteja mijloacele de subzistenţă. Aceasta este solidaritatea europeană", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a finanţa împrumuturile contractate de state membre, Comisia Europeană va împrumuta 100 de miliarde de euro de pe pieţele financiare utilizând drept garanţie ratingul său "AAA", ceea ce îi va permite să se împrumute la costuri mai mici decât cele ale statelor membre, având în vedere că multe dintre acestea au un rating suveran mult mai mic decât cel al Comisiei.
Această propunere urmează să fie prezentată în data de 7 aprilie miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, care se vor reuni prin videoconferinţă.
În România, a fost elaborată Ordonanţa 30/2020 prin care 75% dintre angajaţii unei firme pot beneficia de şomaj tehnic.
"Angajatorii care reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 pot beneficia de plata indemnizaţiei din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pe perioada stării de urgenţă, pentru cel mult 75% dintre angajaţii care au contracte individuale de muncă active. Plata indemnizaţiei pentru companiile care reduc activitatea se va realiza în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declaraţiei, cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din ianuarie - februarie 2020 şi că nu are capacitatea financiară de a plăti toţi angajaţii", prevede ordonanţa înscrisă pe ordinea de zi a plenului Senatului, sub rezerva depunerii raportului.
Indemnizaţia se acordă şi salariaţilor angajatorilor care întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente şi deţin certificatul de situaţii de urgenţă emis de ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Potrivit actului normativ, indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii iar calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei la pensii şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
1. Ursula greseste
(mesaj trimis de Cristian în data de 02.04.2020, 14:56)
Ursula face aceeasi greseala pe care o fac si alde Catzu. Nu e nevoie de garantare, e nevoie de plati directe in aceasta criza. E foarte multa lume (cca 4 milioane de oameni in Romania) care termina banii si care va avea probleme cu asigurarea alimentelor de baza chiar de saptamana urmatoare. Aceasta stare de fapt se combate cu ajutoare financiare directe nu cu garantii.. La ce drku folosesc garantiile.. poti sa te duci cu ele sa cumperi mancare, iti da cineva pe caiet?
Apoi, problema locurilor de munca s-ar putea rezolva cu investitii directe masive facute de catre stat - investitii mari - autostrazi, centrale electrice, tuneluri in munte.. chestii din astea cu greutate.
Timpul vrajelii a cam trecut...