UE va ajuta Ucraina să-şi plătească datoriile pentru gazele Gazprom

Uniunea Europeană va ajuta Ucraina să îşi plătească datoriile pentru gazele livrate de Gazprom, iar europenii nu trebuie să fie îngrijoraţi de aprovizionarea cu gaze, deoarece Moscova are nevoie de bani, este de părere Günther Oettinger, comisarul european pentru Energie, citat de AFP.

"Potrivit informaţiilor noastre, Naftogaz datorează Gazprom circa 2 miliarde de dolari. Vom regla aceste plăţi", a anunţat Oettinger după o reuniune a miniştrilor de resort din UE.

Oettinger a mai arătat că reglarea facturilor la gaze ale Ucrainei figurează în programul de ajutor pe care Comisia Europeană (Ce) îl va aproba mâine. Domnia sa a precizat că ajutorul va fi completat de anumite state membre prin finanţări bilaterale.

"Facturile neonorate trebuie achitate, pentru evitarea haosului", a insistat oficialul UE, recunoscând că Ucraina va fi pusă în dificultate de decizia Gazprom, de eliminare, din aprilie, a reducerii de preţ acordate Ucrainei anul trecut.

Mâine, CE urmează să prezinte un plan de ajutor pentru Ucraina, ţară care se confruntă cu grave probleme financiare, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Bruxelles, Pia Ahrenkilde-Hansen.

Executivul european are în vedere mai multe scenarii pentru un astfel de ajutor pentru Ucraina, aflată în pragul falimentului. În acest sens, CE colaborează cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ar urma să acorde cea mai mare parte a ajutorului financiar.

Noua putere de la Kiev a afirmat că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi că, pentru acest an, aşteaptă de la FMI un ajutor de 15 miliarde de dolari. La acoperirea datoriilor pentru gaze, va fi folosit şi programul de 1 miliard de dolari anunţat de SUA.

Totuşi, CE apreciază că Ucraina deţine stocuri importante de gaze, estimate la 11,5 miliarde de metri cubi.

Oettinger a explicat că Uniunea Europeană şi Rusia se află într-o situaţie de "dependenţă reciprocă": UE are nevoie de gazele ruseşti, în timp ce Rusia are nevoie de banii pe gaze, pentru economie. În opinia domniei sale, Rusia nu are niciun interes să se angajeze într-un conflict al gazelor cu UE, mai ales că vine primăvara.

În 2013, Gazprom a vândut 133 miliarde metri cubi de gaze în UE, în creştere cu 16,3% faţă de 2012, potrivit datelor Comisiei Europene şi ale grupului rus. Principalii cumpărători au fost: Germania (40 miliarde mc), Italia (25,3 miliarde mc) şi Marea Britanie (12,4 miliarde mc).

În prezent, UE deţine rezerve de 40 de miliarde de metri cubi de gaze. "Am constituit stocuri din mai 2013, jumătate din această cantitate poate ajunge până la Paşti", a dat asigurări Oettinger.

În caz de nevoie, Uniunea Europeană ar putea să furnizeze gaze Ucrainei, pentru că sistemul de conducte permite inversarea fluxului. Sistemul era indisponibil în timpul crizei din 2009.

Europa a importat anul trecut din Rusia 30% din necesarul de gaze. Continentul se mai aprovizionează din Norvegia, Olanda şi Marea Britanie, iar gaze lichefiate cumpără din Qatar.

Norvegia este al doilea mare furnizor de gaze al Europei şi are capacitatea să majoreze exporturile cu 10%, a declarat Kjell Larsen, purtător de cuvânt al Gassco, operatorul reţelei de gaze din această ţară scandinavă.

În 2013, importurile de gaze lichefiate ale Europei au coborât la 46 miliarde mc, de la 65 miliarde mc în 2012, cu livrări mai reduse în Marea Britanie, Spania şi Italia, din cauza orientării producătorilor către pieţele mai profitabile din Asia.

Totuşi, gazele lichefiate ar putea reveni în Europa, dacă temerile legate de livrările prin Ucraina ale Rusiei se vor amplifica.