Un an de pandemie în HoReCa. Măsuri de sprijin luate în România şi în alte ţări europene

Sectorul ospitalităţii (HoReCa), un pilon important al economiei româneşti, care contribuie cu aproape 5% la produsul intern brut şi asigură mai bine de 4% din totalul angajaţilor cu contract individual de muncă, este unul din domeniile care au fost şi continuă să fie puternic afectate de pandemia de COVID-19. Măsurile adoptate de stat în sprijinul acestui sector anul trecut au fost bine-venite, dar experienţa altor ţări arată cum ar putea fi acestea îmbunătăţite.

Ce măsuri a adoptat statul român pentru a ajuta societăţile din domeniu?

De la debutul pandemiei, statul român a acordat anumite ajutoare ori facilităţi fiscale contribuabililor din industria HoReCa, dar în limita spaţiului bugetar şi în condiţiile în care şi alte sectoare au avut nevoie de susţinere. Prima măsură a vizat scutirea de la plata impozitului specific, un impozit în sumă fixă care nu este influenţat de cifra de afaceri, scutire care operează până la finalul primului semestru din anul 2021.

O altă măsură adoptată de stat în 2020 a fost acordarea şomajului tehnic pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie (5.429 de lei în 2020) pentru fiecare angajat. Măsura a vizat toate sectoarele afectate, nu doar HoReCa.

Totodată, au fost acordate bonificaţii la plata impozitului anual şi a taxei lunare pe clădiri pentru imobilele folosite în activitatea economică proprie sau închiriate, precum şi reduceri de la aceste dări pentru spaţiile în care funcţionau restaurante şi hoteluri.

În prezent, contribuabilii din HoReCa pot accesa schema de ajutor de stat care presupune acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din turism, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Prin această măsură, contribuabilii ar urma să primească o compensaţie pentru diminuarea cifrei de afaceri în anul 2020, însă sunt obligaţi să îşi menţină activitatea pentru 12 luni, respectiv 24 de luni (dacă valoarea grantului depăşeşte 200.000 euro). Această măsură este benefică, dar întârzierea eliberării fondurilor (până la data de 30 iunie 2022) ar putea pune în dificultate şi mai mare anumiţi jucători din această industrie.

Exemplul altor state din Europa

Industria HoReCa a beneficiat de sprijin şi în alte state europene, care au adoptat şi alte măsuri ce pot constitui sursă de inspiraţie pentru statul român în această direcţie. Spre exemplu, Austria a implementat o schemă de ajutor prin care companiile care au înregistrat scăderi drastice ale cifrei de afaceri în perioada pandemiei, comparativ cu anul 2019, îşi pot acoperi până la 90% din costurile fixe. De asemenea, Franţa a instituit un fond de solidaritate pentru sprijinirea micilor afaceri, ce constă în acordarea unei sume de bani limitate, scutite de orice fel de impozite şi contribuţii.

Spania, la rândul său, a adoptat aşa-numitul "plan de întărire", care are ca obiectiv sprijinirea restaurantelor şi a barurilor care au suferit din cauza restricţiilor impuse în contextul pandemiei. Printre măsurile prevăzute de acest plan se numără obligarea proprietarilor de clădiri să scadă chiria pentru societăţile din HoReCa prin negocierea individuală a contractelor. În cazul în care părţile nu ajung la o înţelegere, proprietarul este obligat să reducă cu 50% chiria pe durata stării de urgenţă, cu posibilitatea prelungirii acesteia cu încă patru luni de la ridicarea stării de urgenţă. Altfel, legislaţia îi obligă să încheie un moratoriu pentru această perioadă (starea de urgenţă plus patru luni). În aceste condiţii, plăţile întârziate pot fi efectuate pe o perioadă de doi ani începând de la expirarea moratoriului. Proprietarii mici individuali care acceptă o reducere a chiriei pentru chiriaşii lor în lunile ianuarie, februarie şi martie 2021 pot deduce cuantumul reducerii (până la 100% din suma chiriei, dacă este anulată în totalitate) din impozitele datorate.

De asemenea, planul de întărire spaniol prevede şi accesul la finanţare prin prelungirea termenului pentru rambursarea împrumuturilor susţinute de Institutul de Credit Oficial (ICO) de stat, de la cinci la opt ani, iar perioada de graţie s-a mărit de la unu la doi ani. Totodată, ICO a anunţat o nouă serie de garanţii de stat, de 90% pentru împrumuturi de 500 de milioane euro pentru întreprinderile mici din sectorul ospitalităţii. Alte măsuri prevăzute de planul adoptat de Spania includ şi amânări la plata impozitelor şi asigurărilor sociale.

Ministrul Muncii, Ocupării Forţei de Muncă şi Economiei Sociale şi Solidare din Luxemburg a anunţat că afacerile vulnerabile din sectorul ospitalităţii, managementului evenimentelor şi turismului vor primi compensaţii sub formă de şomaj parţial pentru 50% din orele de muncă, cu condiţia ca niciun angajat să nu fie concediat până în iunie 2021. De asemenea, de la începutul anului 2021, întreprinderile din HoReCa pot solicita rambursarea şi/sau anularea avansurilor fiscale pentru ultimele două trimestre din 2020 şi/sau primele două trimestre din 2021.

În Marea Britanie, întreprinderile din sectorul ospitalităţii au dreptul la o subvenţie unică în numerar de până la 25.000 de lire sterline de la consiliul local din zona în care îşi desfăşoară activitatea. Totodată în august 2020, a fost implementată schema de ajutor numită "Mănâncă pentru a ajuta", menită să sprijine redeschiderea întreprinderilor din industria HoReCa după perioada de blocaj ca urmare a pandemiei, prin care guvernul britanic a oferit o reducere de 50% din costul alimentelor şi/sau al băuturilor nealcoolice consumate la întreprinderile participante din întreaga ţară.

După mai bine de un an de la debutul pandemiei de COVID-19, incertitudinea continuă să domine această industrie. Pe termen scurt, cel mai important este ca aceşti contribuabili să poată încasa cât mai repede ajutoarele de care au nevoie; pe termen mediu, este nevoie de predictibilitate în ceea ce priveşte starea industriei în raport cu pandemia, iar pe termen mai lung trebuie avute în vedere măsuri de relansare pentru acest sector ce poate constitui un motor al economiei în anii care urmează.