Un nou maxim istoric pentru datoriile gospodăriilor din Statele Unite

Creditul acordat gospodăriilor din Statele Unite a atins un nou record şi în T4 2023, de 17,5 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri trimestriale de 212 miliarde, după un avans de 228 de miliarde de dolari în trimestrul precedent, conform ultimului raport de la Federal Reserve Bank of New York (FRBNY) (vezi graficul 1).

După cum arată datele de la FRBNY, soldul creditului a crescut cu 604 miliarde de dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi cu 3,9 trilioane faţă de sfârşitul anului 2019.

Creşterea anuală a datoriilor populaţiei din SUA s-a temperat până la 3,6% în T4 2023, de la 4,8% în trimestrul precedent, în condiţiile în care creditul ipotecar şi-a temperat creşterea anuală până la 2,8%, de la 4%, iar creditul acordat pe carduri şi-a temperat creşterea anuală până la 14,5%, de la 16,6%.

După ce a depăşit pragul de 1 trilion de dolari în T2 2023, soldul creditului acordat pe carduri şi-a continuat creşterea accelerată şi în ultimul trimestru al anului. Avansul trimestrial a fost de 50 de miliarde de dolari, până la un nou record, de 1,129 trilioane, iar avansul faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost de 142 de miliarde de dolari (vezi graficul 2).

Un nou maxim istoric pentru datoriile gospodăriilor din Statele Unite

Valoarea creditelor ipotecare nou acordate a crescut cu 7,4 miliarde faţă de trimestrul anterior, până la 393,8 miliarde de dolari, iar soldul creditului ipotecar a crescut cu 112 miliarde de dolari faţă de T3 2023, până la 12,25 trilioane de dolari.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creditul ipotecar a înregistrat un avans de 329 miliarde de dolari în T4 2023. Creditele ipotecare nou acordate au atins un nivel record de 1,218 trilioane de dolari în T2 2021. Creşterea dobânzilor din ultimul an a condus la declinul semnificativ al cererii pentru creditele ipotecare la nivelul tuturor categoriilor de clienţi, indiferent de scorul de credit care reflectă bonitatea financiară.

Creditul auto şi-a temperat creşterea anuală în T4 2023, până la 3,5%, de la 4,7% în trimestrul precedent, pe fondul unei creşteri trimestriale de 12 miliarde de dolari, până la un sold de 1,607 trilioane de dolari, un nou nivel record. Valoarea creditelor auto noi acordate, inclusiv contractele de leasing, a fost de 164,9 miliarde de dolari, în scădere cu 14,4 miliarde faţă de trimestrul anterior.

Creditul de studii a înregistrat o creştere trimestrială de 2 miliarde de dolari şi a ajuns la un sold de 1,601 trilioane de dolari, cu 6 miliarde peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Creditul acordat gospodăriilor, exclusiv creditul ipotecar, a crescut cu 89 de miliarde de dolari faţă de T3 2023, până la 4,891 trilioane de dolari, nivel cu 251 de miliarde de dolari mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Măsurile luate de autorităţi, dar şi de bănci, pentru amânarea plăţilor în cazul celor mai importante categorii de credite au continuat să distorsioneze semnificativ adevărata situaţie a incapacităţii de plată.

Cu toate acestea, rata totală de neperformanţă pentru întârzierile de plată de cel puţin 30 de zile a înregistrat a noua creştere consecutivă în T4 2023, până la 3,64%, nivel cu 23 de puncte de bază mai mare decât cel din T3 2023 (vezi graficul 3).

Un nou maxim istoric pentru datoriile gospodăriilor din Statele Unite

Pentru creditele ipotecare, rata restanţelor de cel puţin 30 de zile a crescut cu 19 puncte de bază, până la 2,99%, iar pentru creditele auto creşterea trimestrială a fost de 0,3 puncte procentuale, până la 7,69%, în timp ce pentru creditele acordate pe carduri avansul a fost de 51 de puncte de bază, până la 8,52%.

Rata totală a restanţelor de cel puţin 90 de zile a înregistrat o nouă creştere trimestrială în T4 2023, de 12 puncte de bază, până la 1,74%. Rata restanţelor de cel puţin 90 de zile de la nivelul creditelor de studii a scăzut cu 7 puncte de bază, până la 0,6%, iar rata restanţelor pentru cardurile de credit a crescut cu 31 de puncte de bază, până la 9,74%.

Dinamica restanţelor nu se va schimba semnificativ odată cu reluarea rambursării creditelor de studii, care a fost suspendată până la sfârşitul lunii septembrie 2023.

Conform raportului de la FRBNY, plăţile restante pentru creditele de studii nu vor fi raportate birourilor de credit până în T4 2024. Aceste politici au influenţat puternic evoluţia ratei restanţelor de peste 90 de zile, care au rămas sub 1% şi în T4 2023 şi vor rămâne la un nivel scăzut până în T4 2024, când vor avea loc alegerile parlamentare şi prezidenţiale din SUA.

Pentru creditele ipotecare s-a înregistrat o creştere cu 7 puncte de bază a ratei restanţelor de cel puţin 90 de zile, până la 0,57%, iar pentru creditul auto rata restanţelor a crescut cu 26 de puncte de bază faţă de trimestrul anterior, până la 4,17%.

Valoarea totală a creditelor restante a crescut până la circa 548 miliarde de dolari în T4 2023, în condiţiile în care valoarea creditelor cu restanţe de cel puţin 90 de zile sau aflate în executare silită a fost de 303 miliarde, în creştere de la 285 de miliarde de dolari.

Raportul trimestrial de la Federal Reserve Bank of New York mai arată că s-au emis circa 114.000 de notificări privind incapacitatea de plată a gospodăriilor în T4 2023, în scădere de la 116.000, iar numărul notificărilor privind executarea silită a creditelor ipotecare a crescut până la 40.220, de la 36.100 în trimestrul precedent.

Opinia Cititorului ( 14 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 01:03)
Nici o problema momentan,
se mai incinge "tiparnita" si e ca si rezolvat,
dar numai pe termen tot mai scurt
2. Asta arata coruptia Americii
(mesaj trimis de Anonim în data de 09.02.2024, 08:12)
Asta arata coruptia Americii si prabusirea sistemului capitalist profund defect si corupt care sustine o iluzie, pe datorie
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 10:29)
  Nu are treaba asta!
  Mai mergeti la istorie economica in bibliotecile mai multor state tari pe glob.
  USA ruleaza deficit istoric ca in vremuri de razboi... pentru ca economia globala inca scartie...
  Cel mai bun indicator este DOW in Ratie AUR!
  arata clar ca nu am iesit din albia depresiva...sunt semnale de revenire dar nu s-a iesit... idem cu perioada de dupa 1835 (cand usa a platit toata datoria nationala ca sa urmeze criza aferenta; idem cu ro in 1989 plateste toata datoria nationala si a urmat criza si depresia aferenta ..depresie de tip hiperinflatie cu slump economic; idem a avut si usa dupa 1835 -o mie opt sute trei zeci si cinci ca sa fie clar - a avut rate de hiperinflatii procentuale si slumpul aferent la DOW in Ratie Aur... sau venituri in slump in cantitate aur)... a fost nevoie de vreo 10-14 ani chiar 20 ca sa iasa complet din slump si sa ajunga la alt nivel fata de trecut.... alt slump a fost dupa noua banca fde centrala in usa 1913 ca urmare a panica din 1908 legand un boom de 10 ani cu panica de razboi w1 si boomul pana in 1929... urmat de alt slump...slump bine inteles si a DOW in Ratie AUR (sau tradus a industriei ca pret in aur) si a veniturilor prabusite in aur.... au stat Americanii si nu doar ei si parti din europa si pe glob... in slumpul asta afurisit ...in timp ce Nebun de Hitler se ridica la putere exasperat de trecutul chinuitor al germaniei de a isi platii datoriile pana in 29 prin distrugerea marcii germanie...ca forma de plata a banci centrale germane fara a renuta pe cat posibil la aurul din rezerva...banca centrala a germaniei stia ca acest proces de devalorizare a marcii va face ca aurul sa fie adunat in visteria lor si sa fie pregatiti de o noua moneda marca germana tare in circulatie si sau in caz de un alt razboi atunci cand tara le intra in colapst (cum se intampla cu oartea unei monede -rsi si de colaps dupa plata datorie finala;ide ro 89)... In slumpul din 30-45 a iesit ce e mai rau din oameni pe glob.... din slumpul din 71 -90 a iesit iar ce e mai rau din oameni pe glob... bine sa nu uitam si de inovarile aferente...Din 2005-2008 tot in slump de aflam... dow si veniturile dau cv semne de crestre in pret aur...dar chinuitor...
  Trebuie sa Moara la proprii batranii ce tin monopol pe active si odata cu ei si vechiul sistem monetar... dupa asta urmeaza alta perioada de prosperitate... Dar cedarea vechiului sistem nu se va lasa cu zambete.... ci cu conflict.
  Daca USA nu facea deficitele actuale ca in vremuri de razboi... economia mondiala cadea mai abrupt in depresie economica... si asa imo USA in pret Aur arata crashul in care se afla.... si sunt semne in fata de revenire... dar nu fara durere si schimbare monetara radicala...
  Aceste cicluri depresive sunt date in realitate de monopolizarea batranilor asupra unor institutii politici economice moduri de lucru etc... ei detin monopolul asupra rentrsurilor .... la moartea lor se lasa cu pocnituri financiare si transfer abrupt si ieftin de active intre generatii...
  s c c r e t
  2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 10:48)
  Un alt ciclul - daca nu ai acces la date sau competente economice - este cel simplu:
  De observare in piata a Populatiei ce Tinde de la Colectivism la Individualism! - unele state si regiuni pe glob vor avea o pondere mai mare/mica de colectivism sau individualism... iar viitorul lor va devenii cu timpul inversa relatiei...si tot asa... vor balansa cele doua comportamente sociale!
  Individualismul apare cu financiarizarea pietei; colectivismul ("vecine da si mie o ciapa-un usturoi ca nu am luat de la piata" -sau "am uitat" ...mai tine minte cineva zicala asta?; sau "vecine pune si tu TVul pe hol sa ne uitam toti la meci"... sau vecine vii sa ma ajuti la arat si vin si eu la tine... toate aste sunt forme de colectivism dupa pocnituri financiare)...apare dupa pocnirile si schimbarile ideologice si monetare ale pietei...de fel apar in "lipsuri nu avutii"....
  Ciclurile de AVUTIE SI DE LIPSURI sunt Inseparabile... ele sunt lungite pe zeci de ani... ca si amprenta totala in societate...dar le intalnim in variatii diverse si in ciclurile scurte ...cu corectiile aferente de PIB...
  s c c r e t
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 08:27)
da a vz cineva deficitul istoric ?! e ca ala din vremuri de razboi…. pe pariu ca va cadea o ultima tura in adancitura si dupa va schimba directia…
stiati ca ro pe vremuri a stat peguit pe dolar ca sa treaca peguit pe rubla si azi iar pe dolar?
interesant nu?
in fata va muta iar peguirea?!
in ani 60-70 romania a avut ceea mai mica rata a inflatiei chiar si in 80… asa de bine tinea rubla cu aur…
dupa ce dolarul a jucat-o cu petrolul in 71 de atunci a inceput anticoncurenta … iar deja in 82 se vedeau semnele slabirii …
ps: nu am vazut nici pana azi un raport care sa explice de ce lipsesc romaniei 60 si cv de tone de aur?! din anii 60-70 cand avea vre’o 160 si cv de tone ca azi sa aive 100 si cv…
de la 244 de tone 1916… la jaful rusesc… ca in comunism 160 si cv… sa fii platit atat aur 60 si cv de tone urssului pe granare?! asa teapa primita doar pe “mancat si cc”?!
s c c r e t
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 09:06)
dobanda ipotecara reala cu av de 5% spune ca nu e finalizat inca ciclul… pententru ca dobanda e in balon ca si cost si inca mult in randament negativ..
cine are calculator financiar e simpla ecuatia!
PV … intrest… periods…etc…
av5%
PMT …xyz - Market abc = - etc… => randament negativ
=> fieintrest crash cu pmt… si sau Market abc up si slump cand se intalneste cu PMTul la 5% AV si cand pmtul cade sub abc…
=> slump economic..
s c c r e t
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 10:20)
ne apropiem cu rata defaulturilor la carduri, masini de 2007-2008. tic tac.
dc fed vroia cu adevarat sa faca soft landing oprea cresterea nebuna a creditelor, care inevitabil in timp va duce la incapacitati de plata - scaderi vanzari-concedieri-recesiune.
dar in america, credeti-ma chiar e ca-n vestul salbatic, si azi a ramas aceiasi mentalitate. intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui, si americanii si-o pun mereu, e "what's the catch?" pt ca mereu e un catch menit sa-ti ia banii.
deci what's the catch la fed, de ce lasa creditarea si defauturile sa mearga racheta in sus cand ei din gura spun ca vor soft landing?
1. 5.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 10:36)
  deflaultele in crestere sunt mecanismul de a creea real stagnarea inflatiei sau chiar deflatie.. pe anumite sectoare...
  Este un proces natural ca NPLurile sa aibe o balonare medie la 16-18-20 de ani... cu cat se lungeste aceasta perioada (vezi China ce a falsificat si lungit datele si ciclul -recent; iar mai vechi vezi Japonia; sau Ro in comunism cu declarare NPLuri pe minime ani buni legati ca in 90 sa balteasca tara de blocuri goale unde forma de plata a fost hiperinflatia turbata atunci cand pibul si TFPul se prabuseau -un fel de jubileu din partea celor de sus pusi...toate in timp ce venitul ro in gram aur era nimicit - prabusit in comparatie cu maximele trecutului din comunism; alt clu recent de npl pe ro 2012...altul naturla de asteptat dupa 2026-2028..daca se umbla la butoane si se lungeste e de rau..caci se va aduna puroi mai muls i va pocnii mai grav in fata) cu atat mai grava o sa fie corectia...
  Pentru ca va duce la risic Deflatie iar daca nu stai bine cu val de populatie tanara ce ar putea sa intre productiv ci te prinde cu val de populatie batrana ce devine neproductiv.... atunci ciclul de deflatie se lungeste si banca centrala este fortata sa duca jos jos de tot dobanzile ...ca sa stea pe cat posibil sub pibul nominal..salvand /spaland treptat din piata..
  s c c r e t
  5.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 12:12)
  cand datoriile cresc mai rapid decat veniturile, e ca la guverne deficit forever, dar fara posibilitatea de a printa bani. dc ar vrea soft landing, fed ul ar trebui sa tina cresterea creditelor sub rata de crestere a veniturilor, pt o perioada adica, mai lasa cheltuiala, ia o pauza si mai achita din urma, sa nu ajungi la default. dar ii impinge in default pe oameni. ii impinge pur si simplu. bancile si fed.
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 12:17)
  si la noi in Ro a inceput. peste tot reclame hai ia un credit. bai lasa-ma nene ca te caut eu dc am nevoie.
  vor sa bage populatia in datorii sa-si faca profiturile. si bnr ul tot aia se plange ca nu-i destul de bancabila Romania.
  adica nu-i indatorata. pfff. pai e un lucru bun. cand apare o oportunitate, o iei. dar la dobanzile de azi, greu e sa ai productivitate sa se merite o investitie.
  basca ca bancile te imbie la cheltuieli pe credit, nu investitii.
  5.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 12:29)
  sunt perioade in care datoriile cresc mai rapid ca "veniturile" ori pibul pentru ca ....rata de crestere a pibului a economiei nu resuseste sa iasa din depresia cazuta... adica economiile . oamenii nu reusesc sa iasa din caderea capacitatilor vechi ce a culminat cu varful trecut de datorii.... intotdeauna o sa vedem datoriile (pe zectoare /industrii) ca vor creste sa "scadea" cu rata produtivitatii ..pibului real.. pe sectoare... unde totul este dat de mecanismul suprem al Ratei populatiei de participare sau nu in productivitate.
  Nu poti / nu ai voie sa lasi cheltuiala cand ai risc de cadere in depresie economica sau cand chiar te aflii in forme de depresii economice pe diferite industrii ori capacitati... cheltuiala tre sa mearga in fata pana cand piata reala /populatia va prinde din urma cheltuiala... cu socurile aferente la intersectari.
  DOW in AUR arata clar industrii vechi in crash!
  Nu e de mirare ca am avut Case la 1-2 euro pe glob sau Japonia date Gratis sau Detroid date la 100-1000 de dolari.... Asta e Caderea in Depresie!
  Poti sa iei si BETul si sa il imparti la XAU Lei sau Dolari Aur... si ai sa vezi cum iese la suprafata real boom and real bust....
  Daca te duci si cu datele economice din ro in Romunism sau inainte de w2-w1... ai sa vezi si alte 2 boomuri lungi si busturi....PS: ro inca in depresie..da semne de revenire... -atentie ma refer la ciclul lung nu la ciclul scurt de credit / somaj de doua cifre!
  Alt indicator venit RO in crash 90 2-3 grame aur... la boom 2007 in bula 22 grame si crash la 3-5 grame... a se tine cont ca nici bula din 2007 in aur salarii nu a ajunsese din urma Golden AGE a Romaniei din anii 60-70..tarziul 80....
  Romania este cu mult in urma la Perioada de AUR al acestui Popor... se vede la pas in capacitat depreciate/depresive; table 4 roti importate-vechituri - cu medie de kmtraj bord peste 160... cu table parcate si in ruginire pe trotoare... cu lifturi bloc si tevaraie coloane principale neschimbate de 30 de ani... cu usi la intrari in bloc chiar si in zone centrale neschimbate de 20 de ani...toate astea sunt semne de depresie economica...a tarii.... in timp ce altii inca vin cu capital extern sa isi flexeze potenta financiara la noi...
  Am vazut ca BETul a dat semne de crestere odata cu dat startul iar la intrari fonduri straine in piata...scotand iar in suturi populatia interna in a face o familie a naste 2 copii a cumpara o casa pe salariile din ro...
  asta e ce sa ii faci...tre sa asteptam pana cand strainii inceteaza valul specultiv si se vor reflecta poate si veniturile populatiei cu preturi case la raportarile istorice...vechi pe acest meleag.
  s c c r e t
  5.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 12:32)
  in 90 salariul de 2-3 grame aur!
  s c c r e t
  5.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 12:33)
  CREDITELE se fac in DEFLATIE se ACHITA IN INFLATIE!
  SAU: se fac in SOMAJE BOMBA SE ACHITA IN SOMAJE PE MINIM!
  s c c r e t
  5.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2024, 20:58)
  tiparesc bani prin deficite si alte subventii ca vin alegerile