UN SEPTEMBRIE 2012 DE FOC Trei întâlniri-cheie pentru relansarea UE

Calmul înregistrat în luna august pe pieţe se datorează perioadei concediilor şi lipsei de reuniuni importante. Însă luna septembrie va fi "de foc", plină de întâlniri, potrivit cotidianului financiar italian Il Sole 24 Ore.

Prima întâlnire-cheie va fi reuniunea Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) la Frankfurt, pe 6 septembrie, în urma căreia se aşteaptă definirea modalităţilor intervenţiilor BCE pe piaţa titlurilor de stat. Din păcate, potrivit unei informaţii a agenţiei Bloomberg, va trebui să se aştepte hotărârea Curţii Constituţionale germane privind fondul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), la 12 septembrie, înainte de a prezenta detaliile programului BCE.

În faţa unei agravări a recesiunii şi a absenţei presiunilor inflaţioniste, ziarul italian spune că ar fi de dorit ca BCE să decidă o reducere ulterioară a ratelor sale ale dobânzii şi să ofere cel puţin liniile generale şi calendarul de punere în aplicare a programului de măsuri avute în vedere. Comitetele tehnice însărcinate cu studierea problemei au progresat probabil în ultima lună şi ar fi bine să prezinte un "progress report", mai spune articolul din Il Sole 24 Ore, care subliniază că, la 6 septembrie, nu va trebui să fie pentru BCE o altă reuniune de amânare, de trecere a "castanei fierbinţi" de la Frankfurt la Karlsruhe.

Revista Panorama apreciază că sunt prea multe aşteptări de la reuniunea BCE. În aceste ore în care tehnicienii de la BCE perfectează detaliile intervenţiilor de urgenţă în vederea Consiliului aflat pe agenda reuniunii de săptămâna viitoare, definirea regulilor de angajare în bătălia anti-speculaţie nu este o chestiune banală. Este o problemă care divizează axa Berlin-Frankfurt. Bancherilor centrali germani nu le place ideea unei intervenţii a "Eurotower-ului" asupra pieţelor, potrivit Agerpres.

Se aşteaptă ca hotărârea Curţii germane privind constituţionalitatea fondului să fie pozitivă, dar, din păcate, acest lucru nu este în sine suficient. Va fi, de asemenea, important ca instanţa să nu supună activarea fondului unor numeroase controale politice ale Bundestag-ului, astfel încât mobilizarea să fie lentă şi dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Curtea trebuie să ţină cont de ce permite legislaţia germană pentru intervenţiile FMI, unde ponderea Germaniei este de doar 5,81% din voturi (faţă de 27,15% în ESM). A aproba constituţionalitatea fondului, subminând în acelaşi timp funcţionalitatea şi eficienţa sa, ar fi un exerciţiu fatal pentru viitorul zonei euro, este de părere Il Sole 24 Ore.

În aceeaşi zi, în Olanda vor avea loc alegeri legislative anticipate. Dacă un rezultat clar antieuropean se alătură unei decizii nesatisfăcătoare a Curţii de la Karlsruhe, 12 septembrie 2012 va fi amintită ca o dată deosebit de nefastă pentru Europa.

Sperând într-o evoluţie pozitivă a acestor evenimente importante din prima jumătate a lunii septembrie, şi altele sunt planificate mai târziu. Printre acestea, reuniunea Ecofin şi a Eurogrupului, care ar trebui, printre altele, să avanseze spre supravegherea bancară unificată necesară pentru a permite ajutoarele pentru băncile spaniole, precum şi raportul "Troicii" privind Grecia.

Nu lipsesc desigur obstacolele (Bundesbank) din calea parcursului de toamnă. Ele nu sunt însă insurmontabile. Cu mici progrese la fiecare dintre evenimentele din septembrie şi cu o demarare apropiată a programului BCE, se poate aspira la prelungirea calmului estival al pieţelor, conchide publicaţia financiară.

• Mario Draghi: BCE trebuie să ia, uneori, măsuri excepţionale

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a respins ieri criticile germane, afirmând, într-o opinie publicată în Die Zeit, că instituţia trebuie să ia uneori măsuri excepţionale ca să asigure eficienţa politicii monetare, conforme însă cu menţinerea stabilităţii preţurilor.

Preşedintele Bundesbank, banca centrală din Germania, Jens Weidmann, şi unii politiceni germani au criticat planul lui Draghi de a relua achiziţiile de obligaţiuni suverane. Weidmann a spus că este împotriva achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE pentru că riscă o creştere a dependenţei guvernelor de banca centrală fără să rezolve criza datoriilor. "O astfel de politică este prea aproape de finanţarea statelor prin tipărirea de bani", a afirmat Weidmann într-un interviu pentru publicaţia Der Spiegel, în 26 august.

Mario Draghi a reacţionat: "Respectarea mandatului de menţinere a stabilităţii preţurilor ne cere uneori să trecem dincolo de instrumentele standard de politică monetară, când pieţele financiare sunt fragmentate sau influenţate de temeri iraţionale". El a spus că aceste blocaje trebuie rezolvate, pentru a fi asigurată o politică monetară unică şi stabilitatea preţurilor pentru toţi cetăţenii zonei euro.

"Acest fapt poate necesita măsuri excepţionale", a scris Draghi, în articolul intitulat "Viitorul euro: stabilitate prin schimbare".

BCE lucrează la detaliile unui nou plan de achiziţii de obligaţiuni suverane pentru rezolvarea crizei din zona euro prin reducerea costurilor de împrumut ale Spaniei şi Italiei.

Draghi ar urma să prezinte planul la reuniunea BCE din 6 septembrie.

Preşedintele BCE a spus: "BCE nu este o instituţie politică. Dar este dedicată reponsabilităţilor sale ca instituţie a Uniunii Europene. Nu am pierdut niciodată din vedere misiunea de a garanta o monedă puternică şi stabilă. Bancnotele pe care le emitem sunt inscripţionate cu steagul european şi reprezintă un simbol puternic al identităţii europene".

Planul lui Draghi are rolul să câştige timp pentru ca guvernele să poate aplica reformele fiscale, în timp ce orice fel de sprijin va fi condiţionat.

Planul prevede ca guvernele să ceară ajutor din partea fondului european de stabilitate şi să semnenze un memorandum de înţelegere înainte ca BCE să intervină pentru reducerea randamentelor obligaţiunilor pe piaţa secundară, dacă va fi necesar.