Aşa zisa "revoluţie fiscală" a generat o confuzie deplină şi în sistemul naţional de asigurări de sănătate. Pe bandă rulantă, se scot ordonanţe de urgenţă pentru a cârpi acest sistem şi a se găsi soluţii, astfel încât, potrivit noului principiu de guvernare, "nimeni să nu piardă" la salariul net, ca urmare a acestei "revoluţii fiscale". S-a ajuns la aberaţia economică perfectă: angajaţii din sectorul IT, cu venituri mari şi în plină expansiune, primesc o dublă subvenţie din bugetul de stat - scutirea de la plata impozitului pe salariu şi suportarea unei părţi din contribuţia pentru asigurări de sănătate de la bugetul de stat (o nouă categorie de semi-asistaţi sociali). Un asemenea rezultat al "revoluţiei fiscale" poate fi înregistrat de către actuala guvernare în Quinness World Records. Dacă adăugăm şi odiseea formularului 600, atunci confuzia fiscală este desăvârşită.
Acum, putem observa cu ochiul liber cât de învechit şi neadecvat este sistemul naţional de asigurări de sănătate, în raport cu evoluţia economiei româneşti.
În primul rând, nu există nicio corelaţie între un sistem bazat pe o cota procentuală plătită pentru asigurări de sănătate (în prezent, de 10 la sută) şi costul real al serviciilor medicale necesare populaţiei, corespunzător structurii maladiilor şi probabilităţii producerii riscului de îmbolnăvire. În consecinţă, de la an la an, fondurile prevăzute pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt insuficiente, iar tarifele practicate pentru multe proceduri medicale, cum ar fi, de exemplu, tarifele pentru operaţii, nu acoperă costurile actului medical.
În al doilea rând, pentru a creşte resursele destinate asigurărilor de sănătate, contribuţia va fi plătită nu numai la veniturile salariale, cum ar fi normal , ci şi la veniturile din investiţii, cu limitarea, în acest caz, a calculului la nivelul salariului minim anual pe economie.
În acelaşi timp, salariaţii angajaţi pe un program de lucru cu un număr mai mic de ore au obligaţia de a plăti contribuţia pentru asigurări de sănătate la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce a condus la situaţia de a aduce bani de acasă.
Iar, pentru ca "nimeni să nu piardă", guvernarea actuală a creat o nouă subvenţie de la buget, transformându-i şi pe aceştia într-o nouă categorie de semi-asistaţi sociali. În acelaşi timp, sunt scutiţi de plata acestei contribuţii chiar şi pensionarii cu pensii mari.
În al treilea rând, CNAS având practic întreaga populaţie asigurată - între care peste cinci milioane de pensionari, peste trei milioane de elevi şi studenţi, peste cinci milioane de salariaţi- nu are posibilitatea de a urmări fiecare persoană, atât în perioada când nu apelează la serviciile medicale, cât şi în timpul când se află sub îngrijire medicală, cu două scopuri: pentru a influenţa adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi pentru a preveni excesul de cheltuieli medicale.
Mobilitatea persoanelor şi a forţei de muncă în special, mobilitatea bazei de venituri asupra căreia se calculează cota procentuală de contribuţie pentru asigurări de sănătate (să ne amintim numai dificultatea de a urmări veniturile realizate din activităţi independente, prin celebrul deja formular 600), concomitent cu imposibilitatea CNAS de a urmări evoluţia fiecărei persoane asigurate pe tot parcursul vieţii impun o reformă profundă a sistemului de asigurări de sănătate pe trei direcţii principale:
a) introducerea competiţiei în piaţa asigurărilor de sănătate, prin instituirea dreptului de înfiinţare a caselor private de asigurări de sănătate, în locul actualei CNAS. Aceste case private vor avea un număr mai mic de persoane asigurate şi, ca atare, vor putea urmări mai bine şi influenţa starea de sănătate a acestora, prin stabilirea de stimulente, în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos (cum ar fi, de exemplu, acoperirea integrală a cheltuielilor cu controalele medicale periodice şi, corespunzător, penalizarea celor care neglijează efectuarea acestor controale). În cazul persoanelor aflate sub îngrijire medicală, aceste case private vor putea preveni excesele de costuri medicale prin cooperarea în timp real cu furnizorii de servicii medicale. Întrucât casele private de asigurări de sănătate furnizează un bun public-asigurarea de sănătate-, aceste case vor fi monitorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Casele private de asigurări de sănătate vor fi obligate să asigure orice persoană care le solicită acest serviciu, pentru a se evita riscul selecţiei adverse (respectiv, evitarea asigurării persoanelor cu probleme medicale);
b) înlocuirea cotei procentuale pentru contribuţia de asigurări de sănătate cu o primă de asigurare de sănătate, în sumă absolută, a cărei mărime va fi stabilită de către fiecare casă privată de asigurări de sănătate, aflată în competiţie una cu alta. Mărimea primei de asigurare de sănătate va fi determinată de costul serviciilor medicale, structura serviciilor medicale solicitate şi de probabilitatea producerii riscului de îmbolnăvire la nivelul mulţimii asigurate. Prima de asigurare de sănătate poate fi diferită ca mărime, în funcţie de pachetele de servicii medicale asigurate, de proporţia în care persoana asigurată doreşte să suporte o parte din costul actelor medicale (în vederea prevenirii abuzului de servicii medicale), precum şi de includerea sau neincluderea unor membrii ai familiei persoanei asigurate, care se află în întreţinerea acesteia. În pachetele salariale oferite angajaţilor, angajatorii vor prevede obligaţia angajatului de a se asigura pentru sănătate şi, ca un stimulent, vor putea suporta o parte din prima de asigurare de sănătate;
c) statul poate înfiinţa un sistem de stat de asigurări de sănătate numai pentru persoanele care nu îşi pot permite plata primei de asigurare de sănătate în sistemul privat, prin acordarea unui ajutor social finanţat din bugetul de stat, condiţionat în funcţie de veniturile realizate şi avuţia persoanelor în cauză. Solidaritatea socială va fi asigurată şi prin menţinerea actualelor programe naţionale pentru anumite maladii cronice (ca, de exemplu, diabet, cancer şi altele), precum şi pentru vaccinarea împotriva bolilor contagioase. O persoană fără asigurare de sănătate va beneficia de servicii medicale în cazul unei urgenţe. În această situaţie, a cazului de urgenţă, furnizorii de servicii medicale, în colaborare cu administraţiile locale vor urmări recuperarea costului actelor medicale de la persoana neasigurată. Dacă statul doreşte să acorde asistenţă medicală gratuită pentru un anumit grup de persoane, ca, de exemplu, copiii preşcolari în creşe şi grădiniţe, atunci statul va avea obligaţia să plătească primele de asigurare de sănătate pentru acel grup din bugetul de stat.
Întârzierea de a face o reformă reală a sistemului de asigurări de sănătate , în cadrul reformei întregului sistem medical din România, ne va conduce la aceleaşi rezultate ca şi până în prezent: creşterea fondurilor alocate din bugetul de stat pentru sănătate şi accentuarea nemulţumirii populaţiei faţă de sistemul de sănătate.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 00:54)
In primul rand doresc sa va dau dreptate in ceea ce priveste prima parte a editorialului dumneavoastra; da, sistemul national de asigurari de sanatatea trebuie regandit si refacut in totalitate.
Cu toate acestea nu pot fi de acord cu solutia propusa, pe scurt de a implementa sistemul american (Obamacare inclus). Nu i se potriveste Romaniei, un stat social, si nici americanilor acest sistem nu le prieste.
Apoi, mi s-a urcat parul pe ceafa cand am citit ca ASF-ul ar putea monitoriza aceasta noua piata de asigurari cu o valoare estimata a eventualelor prime de circa 4,5 mld. € (valoarea aproximativa a contributiilor catre CNAS in 2016); prin comparatie valoare primelor pietei nationale de asigurari este de 2,5 mld €.
As dori sa propun urmatorea solutie, cu mult mai potrivita Romaniei si izvorata din prima parte a editorialului. Astfel, noul sistem national de asigurari de sanantate va trebui sa asigure o corelare intre contributiile asiguratilor si costul serviciilor medicale necesare populatiei, iar CNAS-ul va trebui sa implementeze un sistem pentru a urmari eficient evolutia fiecarei persoane asigurate.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 01:40)
Stolojan nu și-a prezentat aceeași marotă a asigurărilor private de sănătate ca soluție la problemă.
Mafia din sistemul de sănătate se chinuie din 2011 să transfere cele 4,5 miliarde de euro de la stat la privat, direct în schemele și ingineriile financiare ale asiguratorilor privați.
Ce poate fi mai frumos decât să încasezi o gârlă de bani de la toți și să decontezi câte o aspirină celor 99% care nu au asigurare premium? :)))
1.2. Asigurările de sănătate in Roman (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Stolojan în data de 15.02.2018, 07:59)
Va Multumesc pentru comentariu. Important este sa declanșăm o dezbatere serioasă asupra sistemului medical din România si in acest cadru a sistemului de asigurări de sănătate. Evident este ca sistemul actual este total depășit in raport cu evoluția economică a României si cu cerințelor oamenilor la care acest sistem trebuie sa răspundă.
1.3. Asigurările de sanatatein Romania (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Stolojan în data de 15.02.2018, 08:05)
Va Multumesc pentru comentariu. După cum observați, am evitat sa ma refer in articol la corupția din sistemul medical si de asigurări dominat de stat. Scurgerea banului public din sistemul medical de stat in cel privat creat de același personal care lucrează si in sectorul de stat este un fapt public despre care vorbim foarte puțin mai ales cei cu probleme medicale. Poate soluția propusă nu este cea mai potrivită României. Dar avem nevoie de aceasta dezbatere serioasă , deoarece așa cum funcționează azi sistemul nu facem decât sa mergem si rău in mai rău pentru oameni.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 08:25)
În ianuarie 2012 Traian Băsescu a declanșat ieșirea oamenilor decenți în stradă tocmai pe tema așa-zisei reformări a sistemului de sănătate.
În contextul problemelor din sistemul sanitar, de ce propuneți reformarea asigurărilor de sănătate? :))) Adică de ce mă traversați strada dacă sunt cu mașina?
Sistemul sanitar se află deja la decenii distanță de reforme continue și marote de dreapta. Ați menținut o salarizare batjocoritoare, în anii guvernărilor Boc ați închis spitale, inclusiv proaspăt renovate,ați continuat numirile politice la conducerea spitalelor și a continuat raptul afacerilor pe banii sistemului sanitar.
Un sistem medical bazat pe profitul spitalelor private sau al asiguratorilor înseamnă boală lungă, moarte sigură.
Deci, putem începe discuția despre sistemul sanitar închizând din start subiectul asigurărilor private de sănătate.
1.5. Asigurare de sanatate (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Stolojan în data de 15.02.2018, 08:41)
Atunci când cel care plătește , cetățeanul si compania de asigurare de sănătate, nu au nimic de spus cum este folosit banul , risipa este legea si corupția prezenta.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 08:59)
Și dacă înlocuim risipa cu profiturile asiguratorilor, zic eu, facem o treabă foarte inteligentă, pe alocuri ireversibilă,
Asiguratorul privat este lemn în materie de servicii medicale și indiferenre la problemele asiguratului. Sună aproape ca o bună guvernare de dreapta, incompetență și dispreț.
2. preturi medicamente
(mesaj trimis de ovidiu m în data de 15.02.2018, 11:24)
Domnule Stolojan, un element important in functionarea unui sistem de asigurari private de sanatate este costul (pretul) medicamentelor. Cata vreme acestea sunt puternic reglementate (prin preturi maxime, taxa de clawback, etc.) firmele de asigurari ar avea probleme majore in determinarea primelor de asigurare. Orice modificare administrativa in ce priveste pretul medicamentelor sau taxelor din domeniu poate afecta substantial costurile asiguratorilor. Ce solutii vedeti pentru aceasta problema?
3. adevăratele implicații
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2018, 14:55)
D-le Stolojan, vă prezint implicațiile directe ale sistemului pe care îl propuneți.
Prestatorul de servicii medicale (spitalul) poate alege liber orice tarif îi trece prin cap, în fond, este economie de piață și trebuie să se întâlnească fraierul în nevoie cu șmenarul care a mânjit sistemul.
În cazul în care nu ai asigurare medicală, iar intervenția a fost o urgență medicală, deci obligatorie... plăteşti toată fantezia și dai faliment pe persoană fizică.
Dacă ești asigurat, te duci cu factura la asigurator care nu are absolut nicio ideea despre costul real al serviciilor medicale, pacientul asigurat scapă de problemă, dar asiguratorul decontează doar parțial pretenția prestatorului de servicii medicale, cel mai probabil, conform meniului aprobat de asociația mafiei asiguratorilor privați.
As but one example of what I discovered, consider Ondansetron HCl, an anti-nausea medication that both hospitals administered to my son. Good Samaritan (spital) charged $439.90 for the drug; Aetna (asigurator) allowed $77.63. Somerset (alt spital) charged $6.52; Aetna (acelasi asigurator) paid $3.26.
Medicare pays 17 cents per dose
Un sistem sanitar bazat pe profit este o crimă la adresa concetățenilor. Personal, nu sunt surprins de susținerea acestor politici de către dvs.
3.1. Asigurări de sanatate (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Stolojan în data de 15.02.2018, 15:40)
Un asigurator privat va fi prezent zilnic de exemplu in spital . A spune ca nu cunoaște ceea ce asigura nu este real . De ce astăzi rețeaua privată de medicina din România are succes si este in creștere: pentru ca oferă servicii medicale de calitate si are o alta comunicare cu oamenii. Întrebarea esențială in orice sistem medical si de asigurări de sanatate este cum realizam responsabilitatea omului pentru propria sanatate, a prestatorului de servicii medicale pentru o relație profesională si umană cu oamenii si a asiguratorilor pentru prevenirea exceselor si asigurarea solidarității între cei asigurați si vei care au necazul de a se imbolnavi
3.2. Din sistem (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Medic în data de 16.02.2018, 21:34)
Astea sunt povestioare. Ati auzit de sistemul suveicas din sistemul privat de policlinici? Un pacient vine cu o trimitere de la medicul de familie pentru o durere abdominala. Acolo, pe langa consultul gastro-enterologic, mai face: un brat de analize (de obicei inutile), ecografie (necesara), fibroscopie (posibil necesara), posibil tomograf (in general inutil in acest caz), si pentru ca tuseste este trimis la pneumolog, care ii face alte investigatii (la fel de inutile), si apoi il trimite la cardiolog, pentru ca i s-a parut ca... Omul iese din "sistem" dupa vreo doua-trei saptamani, cautat in toate coarnele, cu niste costuri imense pentru asigurator, insa cu o cifra de afaceri dolofana pentru retea. Cunosc bine sistemul (facand parte din el :), actualmente satul de el si emigrat ).
3.3. Medic (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Din sistem în data de 16.02.2018, 21:35)
Corectie: "suveica"