UNA LA BVB ŞI UNA LA SIBEX CNVM: Două din practicile de piaţă autohtone nu respectă directivele europene

Interviu cu doamna Gabriela Anghelache, preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare

Reporter: Vi se reproşează că CNVM nu este o instituţie foarte vizibilă şi vocală. Nu ieşiţi foarte des cu declaraţii publice.

Gabriela Anghelache: Nici nu vrem să ieşim şi să vă spun de ce: pentru că orice spui este interpretabil şi piaţa de capital este foarte sensibilă la orice fel de declaraţie. Poate că nu ai avut intenţie să spui un anume lucru şi, totuşi, s-a redat în alt fel, şi s-a înţeles în alt fel, şi sub acest aspect avem foarte mare grijă să nu ieşim foarte des în public, să nu facem declaraţii, să nu apară declaraţii în timpul şedinţelor de tranzacţionare. Este un domeniu atât de sensibil, încât orice spune un oficial este speculat la un moment dat.

Noi avem multe litigii cu emitenţii, cu acţionarii, care la nivelul aceluiaşi emitent se ceartă între ei, au interese divergente, încearcă să găseas-că un arbitru la CNVM şi până la urmă suntem daţi în judecată şi de o parte, şi de cealaltă.

Haideţi să facem o comparaţie cu ceea ce se întâmplă la Banca Naţională şi este foarte bine ce se întâmplă acolo, în sensul că se fac conferinţe, sunt declaraţii ale Guvernatorului...

Numai că reacţiile pe piaţa bancară nu sunt imediate, nimeni nu se duce să-şi retragă banii de la bancă pentru că a zis Guvernatorul ceva legat de inflaţie, pentru că ceea ce comunică în momentul respectiv nu are corespondent în timp real pe piaţa bancară. La noi, dacă iese un comisar al CNVM sau preşedinte al CNVM, şi spune ceva, preţul fluctuează enorm.

Reporter: Aţi putea totuşi să faceţi periodic informări despre activitatea CNVM. Spre exemplu, puteţi să ne spuneţi ce s-a întâmplat, în anul 2011, important pentru Comisie?

Gabriela Anghelache: Regulile sunt din ce în ce mai severe pe plan european şi trebuie să le aplicăm, ceea ce înseamnă transpunere în legislaţia naţională şi în reglementările naţionale.

De exemplu, lucrăm la modificarea regulamentului 13 privind Depozitarul Central, sub diverse aspecte care ţin atât de ceea ce înseamnă standarde pe plan european, cât şi dezvoltarea activităţii depozitarului central prin posibilitatea unor legături directe şi indirecte cu alţi depozitari şi o serie de aspecte care ţin de tehnicile de decontare, inclusiv legate de posibila decontare a instrumentelor financiare cu livrare fizică, ceea ce poate să genereze multe modificări, până la aspecte care ţin strict de activitatea organizatorică a depozitarilor centrali.

Tot pe plan european, se pune problema întăririi caselor de compensare, aici probabil în momentul în care regulamentul european va intra în vigoare vom avea o problemă, deoarece pentru o casă de compensare capitalul minim va fi de 7,5 milioane euro.

Reporter: Şi la noi cât este în momentul ăsta?

Gabriela Anghelache: La Bucureşti, 6,8 milioane de lei, iar la Sibiu, 10,8 milioane de lei.

Apoi, regulamentul 15, privind organismele de plasament colectiv, trebuie să fie modificat, se lucrează la el de mai bine de jumătate de an.

Este acum în pregătire la Uniunea Europeană şi probabil că până la jumătatea anului se va finaliza un regulament privind fondurile de investiţii cu capital de risc şi un alt regulament care vizează fondurile antreprenoriale cu caracter social.

Trebuie să mai modificăm Regulamentul 1, privind emitenţii. Acolo au apărut modificări ale aplicării directivei privind prospectele şi, îmi vine acum în minte o astfel de modificare... spre exemplu, dacă s-a realizat o ofertă la nivelul unui emitent şi a existat un prospect, pentru vânzări ulterioare poate să fie utilizat prospectul existent deja, cu acordul emitentului.

V-am dat câteva exemple de modificări care sunt acum în lucru.

Ce se întâmplă la nivel european? Toate comisiile de valori mobiliare din ţările membre ale Uniunii Europene fac parte din organismul european ESMA (European Securities and Markets Authority), care, după cum îi spune numele, este autoritate la nivel european.

Dacă, înainte, CESR (Committee of European Securities Regulators) era doar organism consultativ, acum ESMA este autoritate la nivel european şi orice directivă nouă se discută în cadrul ESMA şi, ulterior, este pusă la dispoziţia Consiliului Europei şi intră în Parlamentul European.

Reporter: Cine participă la lucrările ESMA?

Gabriela Anghelache: La lucrările ESMA participă în mod obligatoriu preşedinţii Comisiilor de Valori Mobiliare, care au drept de vot. Este desemnată şi o a doua persoană drept înlocuitor al preşedintelui, care de asemenea poate să aibă drept de vot dacă preşedintele este indisponibil. În cazul în care niciunul dintre cei doi nu participă, ţara în cauză nu mai are drept de vot la şedinţa respectivă. Sunt şase întâlniri pe an, ordinare, ca să le zic aşa, dar problemele sunt atât de multe încât s-a ajuns la situaţia în care avem şedinţe plenare în fiecare lună.

La şedinţa plenară din luna februarie, au fost dezbătute diferite situaţii în care practicile naţionale nu sunt conforme cu directiva MiFID (Directiva pieţei instrumentelor financiare).

La grupul de lucru care a făcut această analiză, am avut reprezentant şi a fost foarte bine. Pentru că acolo s-a constatat că două practici din România nu respectă MiFID. Fiind înştiinţaţi de către reprezentantul nostru, am intrat imediat în legătură cu conducătorul grupului şi ne-am angajat ca în termen de trei luni de zile, până la 1 mai, să modificăm aceste practici astfel încât ele să răspundă directivei.

Luându-ne acest angajament că vom fi în regulă, nu am mai apărut printre cazurile negative din raport şi la şedinţa plenară nu s-a mai votat dacă practicile acestea din România sunt sau nu conforme cu MiFID. S-a votat pentru alte ţări. La noi, s-a spus doar că am obţinut o amânare până la 1 mai şi că ne vom conforma. Dacă nu ne vom conforma, sigur că se va vota, iar votul înseamnă că ESMA a hotărât că practicile nu sunt în conformitate cu directiva şi că se interzice practica în acea ţară.

Reporter: Care sunt practicile din România neconforme cu directiva?

Gabriela Anghelache: Este vorba despre tranzacţiile "deal" de la BVB şi despre ordinele "Iceberg" de la Sibex.

"Deal"-ul de la BVB nu răspunde cerinţelor de transparenţă în pretranzacţionare.

Adică, atunci când apare negocierea cu privire la tranzacţia care urmează să se înfăptuiască, trebuie să treacă un interval de timp scurt, stabilit de către piaţă, în care toţi participanţii la piaţă să poată vizualiza faptul că urmează să se deruleze un "deal" pe cantitatea "q", la preţul "p". Deci, transparenţa preţului şi a cantităţii înainte de tranzacţie.

La Sibex, în înţelesul modelului de tranzacţionare folosit de piaţa administrată, ordinele "iceberg" sunt, în fapt, ordine de tip "hidden" (n.r. ascunse). Vânzătorul sau cumpărătorul are posibilitatea de a afişa în piaţă o parte a cantităţii pe care doreşte să o tranzacţioneze, restul cantităţii de tranzacţionat fiind "ascunsă" celorlalţi participanţi. De exemplu: Un investitor introduce un ordin în piaţă, la cumpărare, pentru 100 acţiuni, cu următoarele caracteristici: 20 acţiuni - partea vizibilă, 80 acţiuni - partea ascunsă, preţul de 1 leu/acţiune. Investitorul este singurul care vede întreaga cantitate a ordinului, ceilalţi, participanţi văd doar partea vizibilă, 20 de acţiuni.

Când este introdus un ordin de vânzare la 1 leu/acţiune pentru 20 de acţiuni, ordinul cumpărătorului se execută pentru partea vizibilă şi încă 20 de acţiuni din partea ascunsă sunt aduse în partea vizibilă. În partea ascunsă rămân 60 de acţiuni la cumpărare. Acest nou ordin afişat în piaţă, de 20 de acţiuni, are aceleaşi caracteristici de timp ca ordinul iniţial.

În cazul în care se introduce un ordin de vânzare pentru 30 de acţiuni la 1 leu/contract, se execută cele 20 acţiuni din partea vizibilă plus încă 10 din partea ascunsă. Noua cantitate a ordinului iniţial de cumpărare va fi de 20 în partea vizibilă şi 30 în partea ascunsă.

Aceste ordine "hidden" (iceberg - aşa cum sunt definite de Sibex) nu sunt momentan aliniate prevederilor regulamentului CE 1287/2006 pentru că, după executarea cantităţii vizibile, noul ordin ce va fi afişat în piaţă nu are un nou "timestamp", fiind introduse în sistem automat cu aceeaşi prioritate de execuţie ca şi ordinul iniţial. Astfel, beneficiind de prioritatea de timp dată de ordinul iniţial, sunt dezavantajate ordinele introduse după ordinul iniţial iceberg care vor fi luate în considerare pentru execuţie ulterior ordinului "iceberg" din care deja o parte a fost executată. Modificarea pentru acest ordin va consta în alocarea unei nou "timestamp" acestui tip de ordin după fiecare executare parţială /a cantităţii vizibile.

Reporter: Vă rugăm să ne spuneţi, pe scurt, care sunt principalele direcţii de acţiune ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în acest an?

Gabriela Anghelache: Bineînţeles, obiectivul primordial este acela de a susţine dezvoltarea pieţei de capital.

Este foarte important, dintotdeauna, dar cu precădere în acest an, ca piaţa de capital să se manifeste aşa cum ar fi trebuit, ca o modalitate de finanţare a economiei. Sunt în derulare deja unele oferte publice şi aşteptăm cu inters altele, în conformitate cu deciziile care au fost luate la nivel guvernamental, de vânzare a unor pachete de acţiuni deţinute de stat la anumite companii care sunt importante, atractive şi cu potenţial de dezvoltare. Ca urmare, acordăm un sprijin permanent în iniţierea şi derularea acestor oferte publice şi considerăm că efectul unei astfel de colaborări între autoritatea pieţei de capital, intermediarul ofertei, ofertant sau emitent poate fi important atât prin îndeplinirea tuturor cerinţelor legate de documentele necesare în astfel de operaţiuni de piaţă, cât şi în scurtarea intervalului de timp în care s-a finalizat, s-a depus şi s-a aprobat prospectul.

Din acest punct de vedere, eu zic că am reuşit să avem o colaborare foarte strânsă la nivel de executiv între CNVM, reprezentanţii OPSPI din cadrul MECMA, intermediarul ofertei şi bursă.

În acelaşi timp, oferta, dacă se închide cu succes, oricare ar fi ea, repezintă un impuls pentru piaţa de capital, pentru că înseamnă că au existat investitori care au subscris, care au încredere într-o evoluţie favorabilă a preţului acelor acţiuni şi, bineînţeles, într-o evoluţie normală a pieţei. Şi, atunci, obiectivul care se leagă de succesul ofertei este atragerea investitorilor şi menţinerea investitorilor pe piaţă.

Reporter: Credeţi că se mai poate repeta eşecul "Petrom"?

Gabriela Anghelache: Este o întrebare la care aş vrea să răspund ferm: nu. Mă bazez pe faptul că ne aflăm acum, şi la nivel naţional, dar şi la nivelul pieţei internaţionale, într-o perioadă mai favorabilă decât cea de anul trecut. În al doilea rând, mă bazez pe faptul că grupul de intermediari ai acestei oferte, care este deja pregătită pentru "Transelectrica", este mai acomodat cu piaţa românească decât intermediarul din oferta precedentă. Mă mai bazez şi pe faptul că "Transelectrica" face parte din domeniul energiei, care prezintă atractivitate pentru investitori.

Reporter: Care sunt ultimele noutăţi legate de statutul pieţei Rasdaq? Ce s-a întâmplat cu proiectul de mutare a emitenţilor pe BVB sau ATS?

Gabriela Anghelache: Din păcate, de mulţi ani, încercăm să găsim o rezolvare. A fost acel proiect în dezbatere, apoi ne-am adresat iniţiatorului pentru că noi nu avem iniţiativă legislativă, însă nu am putut promova un astfel de proiect, pentru că, acolo, se făcea precizarea că societăţile ale căror acţiuni sunt tranzacţionate în prezent pe segmentul de piaţă Rasdaq, al Bursei de Valori Bucureşti, pot să treacă pe piaţa reglementată în baza acelei legi, dacă ea ar fi apărut, fără acordul emitentului, respectiv al acţionarilor. Pe piaţa de capital, este foarte important acordul Adunării Generale a Acţionarilor, iar în ceea ce priveşte standardele europene există obligativitatea potrivit căreia cotarea la bursă a acţiunilor unui emitent nu se poate face decât din iniţiativa emitentului. Din acest punct de vedere, nu am putut să lansăm un proiect legislativ. Iar, dacă printr-o lege nu s-a putut realiza lucrul acesta, adică "fără acordul emitentului", cu atât mai puţin ne putem asuma noi această răspundere să emitem un regulament în baza căruia în mod automat să se facă trecerea către piaţa reglementată. Un astfel de act ar fi fost atacat imediat şi nu am fi avut sorţi de izbândă.

Ne-am propus să reluăm discuţia cu privire la statutul pieţei Rasdaq împreună cu noul consiliu al Bursei de Valori Bucureşti.

Eu cred că la jumătatea lunii martie vom avea această discuţie. Vă mărturisesc că eu personal nu găsesc o altă soluţie decât acordul acţionarilor. Am mai încercat ceva de genul acesta şi bursa la rândul ei a trimis emitenţilor adrese prin care le propunea trecerea pe piaţa reglementată, dar nici aşa nu s-a întâmplat nimic. Înseamnă că este şi o reţinere a emitenţilor şi, de foarte multe ori, este de înţeles pentru că obligaţiile pe care şi le asumă sunt mult mai greu de realizat sau îi incomodeaza mai mult. Sunt obligaţii de transparenţă mult mai stricte şi atunci probabil că emitenţii au o oarecare reticenţă. Însă, eu cred că, dacă se va constata, (adică nu numai prin discuţii), că piaţa de capital este într-adevăr o posibilitate de finanţare, în condiţii mai rapide şi cu costuri mai mici decât prin sistemul bancar, eu cred că emitenţii se vor îndrepta cu precădere către piaţă şi vom avea şi această deschidere a lor în a fi de acord cu o tranzacţionare a acţiunilor la bursă şi nu undeva, într-un con de umbră, cum este segmentul Rasdaq.

Reporter: Acolo unde există acordul acţionarilor, ar putea CNVM să înlesnească procedura de mutare de pe Rasdaq, pe BVB?

Gabriela Anghelache: Trebuie să ne gândim şi la asta. Dacă directivele şi standardele europene nu ne împiedică, am putea să înlesnim acest proces de trecere de pe o piaţă pe alta, cu un prospect simplificat şi fără a fi necesară îndeplinirea tuturor cerinţelor aferente unei oferte publice iniţiale. De aceea, împreună cu Consiliul Bursei, eu sper să găsim o soluţie.

Reporter: Care este stadiul anchetei privind tranzacţiile cu produse structurate emise de Erste Bank din luna august 2011?

Gabriela Anghelache: Pot să vă spun că am avut o investigaţie, care s-a finalizat. Încă nu s-a intrat în faţa Comisiei pentru a ne pronunţa - este posibil chiar în şedinţa de astăzi (n.r. joi) să avem o primă discuţie pe acest subiect (n.r. Pe 1 martie, CNVM a decis să-i amendeze pe Valentin Ionescu, director general BVB, şi pe Valerian Ionescu, şef Departament Tranzacţionare şi Vânzări Instrumente Financiare în cadrul Băncii Comerciale Romane, ţinându-i responsabili că nu au împiedicat încălcarea de către BCR a parametrilor aplicabili furnizorilor de lichiditate în 136 de cazuri, în perioada iunie 2011 - ianuarie 2012).

Apărând un produs nou pentru piaţa de capital, probabil că au fost situaţii în care nu s-a înţeles în mod complet rolul furnizorului de lichiditate. Nu am, în acest moment, amănunte pe care le pot da publicităţii în legătură cu eventuale încălcări care au existat. Ce pot să vă spun este că Bursa trebuie să fie informată imediat de către furnizorul de lichiditate atunci când există o sincopă în tranzacţionarea produsului structurat respectiv. Sigur că a existat probabil o deficienţă de comunicare, nu ştiu dacă a fost intenţionată sau nu, sper că nu a existat niciun fel de intenţie.

Este bine că au apărut aceste produse structurate pentru că ele au diversificat puţin produsele tranzacţionate, dar dacă s-a întâmplat ceva de genul celor spuse de investitorul care se simte acum prejudicat sigur că este grav şi dacă şi noi vom constata o neregulă, vom aplica măsurile care se impun.

Reporter: Au fost aprobate modificările la Codul Bursei privind tranzacţionarea produselor structurate, propuse de BVB?

Gabriela Anghelache: Am transmis Bursei de Valori Bucureşti o serie de observaţii la acele propuneri, însă nu am primit, încă, niciun răspuns.

Şi noi, şi Bursa trebuie să urmărim cu foarte mare atenţie tranzacţiile cu aceste instrumente pentru că, aici, rolul cel mai important îl are furnizorul de lichiditate. Acesta numai împreună cu bursa poate să asigure o mişcare normală preţului acestor instrumente şi să ofere informaţiile necesare pieţei. Nu cred că, din luna august, de când au fost aceste tranzacţii suspecte, s-a mai întâmplat ceva şi ne dorim din tot sufletul să nu se întâmple, pentru că, altfel, se pierde şi credibilitatea într-un instrument nou.

Reporter: Puteţi să detaliaţi puţin măsurile adoptate de CNVM pentru susţinerea ofertelor statului?

Gabriela Anghelache: Ne-am angajat să scurtăm intervalul de timp pentru aprobarea prospectelor. În regulament, era precizat un termen de zece zile lucrătoare, iar noi l-am modificat în cinci zile calendaristice. În conferinţa de la BNR, eu am spus că noi putem să aprobăm documentaţia şi în două zile şi lucrul acesta îl vom face.

Am mai luat o măsură în avantajul investitorilor. Atunci când subscrii în ofertă, trebuie să depui integral suma de bani necesară. Or, în funcţie de modalitatea în care se va face alocarea, nu se ştie dacă numărul de acţiuni subscris îl vei şi avea în momentul finalizării ofertei. Şi atunci înseamnă o imobilizare a disponibilităţilor băneşti. Este, totuşi, un risc pentru investitor pentru că este posibil ca el să obţină un număr de acţiuni mai mic decât cel subscris. Sigur, i se returnează banii la final, dar totuşi imobilizarea aceasta în orice afacere contează. Există, prin regulament şi posibilitatea unei garanţii bancare, dar aceasta la rândul ei necesită timp şi costuri suplimentare. Atunci, am fost de acord ca şi intermediarul ofertei să sprijine investitorul, în sensul că se pot primi subscrieri fără să se depună integral fondurile băneşti din partea investitorului, într-o anumită limită. Mi s-a părut cam mare limita, dar până la urmă am aprobat-o aşa - este şi un exerciţiu pe care îl facem, este vorba de 300% din fondurile proprii ale intermediarului. Practic, intermediarul se angajează să asigure decontarea. Mi s-a părut că riscăm puţin, dar am acceptat să facem acest exerciţiu să vedem ce se întâmplă. Am mers şi pe ideea că, dacă subscriu într-o ofertă atât de importantă, investitorii trebuie să fie unii serioşi care să îşi permită să achite subscrierile.

Dacă lucrurile merg bine pe Transelectrica, vom menţine dispunerea de măsuri şi pentru ofertele viitoare. Ulterior, putem să ne gândim să modificăm chiar regulamentul.

Reporter: AIPC a propus ca acţiunile companiilor să fie oprite de la tranzacţionare în ziua raportării rezultatelor financiare. Aţi luat în calcul această propunere?

Gabriela Anghelache: Ne gândim. Sigur că ar fi ideal pentru investitori să se oprească totul pe loc un anumit interval de timp până când toată lumea află informaţia respectivă. Numai că practica pe plan european şi internaţional ne arată că nu există situaţii în care suspendarea de la tranzacţionare să aibă loc pentru o zi sau mai multe zile. Se consideră că, dacă este necesar, în sensul că o informaţie apare în timpul şedinţei de tranzacţionare, instrumentul financiar respectiv este oprit doar câteva minute.

A fost o cutumă la noi, prin care se proceda la suspendarea pentru întreaga zi a acţiunilor atunci când apărea un eveniment. Cred că, acum doi ani, s-a modificat codul bursei şi nu mai apare nicăieri posibilitatea de a suspenda acţiunile un interval de timp îndelungat. Ne vom gândi, însă nu ştiu cum putem rezolva situaţia. Într-adevăr, nu există o directivă care să interzică acest lucru, numai că aici apare şi un efect pentru emitent şi pentru acţionarii acestuia, pentru că, dacă instrumentul este suspendat, cei care doresc să vândă sau să cumpere nu pot să realizeze tranzacţia. Totodată, şi preţul de piaţă este influenţat ulterior încetării suspendării.

Reporter: Cum stăm cu "criminalitatea" pe piaţa de capital, în ultima vreme?

Gabriela Anghelache: Este mult spus "criminalitate". Este suficient să vă uitaţi în buletinul CNVM. În ultima vreme, cred că nu a fost nici un control la intermediari în care să nu fi găsit ceva şi să nu fi dat sancţiuni. Mă gândesc că nu trebuie să fim tot timpul poliţistul rău.

Sunt sancţiuni care se dau pentru întârzierea unor termene de raportare către CNVM la nivelul intermediarilor. Însă intermediarii sunt ca şi copiii noştri, încercăm să îi atenţionăm mai întâi, să urmărim, apoi, dacă că şi-au remediat deficienţele pe care noi le-am constatat.

Viaţa este grea şi nu mi se pare corect să dăm amenzi pentru orice. Totuşi, în cazul unor încălcări grave pentru care există suspiciuni de abuz de piaţă, se adoptă măsuri conform legii.

Reporter: Am văzut că aţi dat avertismente la Sibex, au mai fost nişte atenţionări şi anul trecut. Mai sunt probleme acolo? Îi supravegheaţi mai atent?

Gabriela Anghelache: Supravegherea este în timp real pentru tranzacţii şi prin raportări pentru activitatea operatorului de piaţă şi a instituţiilor post-tranzacţionare. N-am constatat elemente care să ne creeze anumite semne de întrebare în această perioadă, şi dacă vom constata, sigur că vom proceda la investigare şi la control tematic, dacă va fi cazul. Nu am elemente suplimentare pentru a spune acum că se întâmplă ceva.

Reporter: Există în piaţă suspiciuni legate de tranzacţiile foarte mari, raportat la totalul pieţei, cu derivatele cu activ suport indicele Dow Jones...

Gabriela Anghelache: Este adevărat că volumele de tranzacţionare sunt foarte mari pe anumite contracte şi îndeosebi pe cel pe care dumneavoastră l-aţi menţionat. Colegii noştri din executiv de la supraveghere au încercat să găsească o explicaţie aici. La Sibiu, se tranzacţionează pe program prelungit şi, atunci, s-au orientat îndeosebi pe aceste contracte, pe Dow Jones până noaptea târziu. O să investigăm să vedem, eventual, care sunt intermediarii, dar şi aici, dacă tranzacţiile sunt preponderent pe un anumit intermediar, nu ştiu dacă poţi să ai vreo suspiciune. Dar este un element la care ne vom gândi şi vom încerca să găsim adevăratele cauze ale concentrării pe anumiţi intermediari.

Reporter: Care este în acest moment poziţia CNVM faţă de o eventuală legare a Depozitarului Central cu cel din Varşovia, în vederea unei viitoare listări a Fondului Proprietatea în Polonia?

Gabriela Anghelache: Depozitarul Central poate să îşi stabilească legături cu oricare alt depozitar, fără nici un fel de interdicţie din partea autorităţii pieţei. Întrebarea se referă la scopul acelei legături. Aşa cum am spus şi altă dată, spun şi pentru prestigiosul dumneavoastră ziar, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare militează pentru menţinerea emitenţilor pe piaţa din România şi pentru dezvoltarea pieţei din România. În situaţia în care acţionarii vor decide listarea Fondului Proprietatea pe oricare altă piaţă, Autoritatea pieţei de capital nu dispune de mijloace legale pentru a se opune. Acţionarii sunt suverani, noi suntem în măsură să protejăm piaţa noastră, să facem tot ce este posibil, în limitele legale, ca emitenţii, indiferent cine sunt ei, să rămână pe piaţa noastră.

Reporter: Există printre unii investitori percepţia că CNVM ar favoriza SIF-urile, având în vedere comisioanele pe care le încasează de la acestea. Cum răspundeţi?

Gabriela Anghelache: Utilizăm aceleaşi tarife pentru toate fondurile de investiţii. Nu am avut nici un fel de solicitare din partea SIF-urilor, care să vină în contradicţie cu un alt emitent sau cu investitorii, în care să fi favorizat SIF-urile. Vă mărturisesc că nu ne-am mai întâlnit cu preşedinţii SIF-urilor de vreo trei ani încoace. Am solicitat, însă, o întâlnire pentru săptămâna viitoare (n.r. săptămâna aceasta), nu neapărat cu preşedinţii, dar neapărat cu directorii economici de la SIF-uri, întâlnire la care va participa şi firma KPMG şi alţi auditori, în care să discutăm obligaţia pe care o au să întocmească situaţiile financiare consolidate şi de raportare IFRS.

Reporter: Mai mulţi investitori la Fondul National de Investiţii (FNI) care au încercat să îşi recupereze banii pierduţi au blocat, anul trecut Conturile Comisiei. Cum este afectată Comisia de această măsură?

Gabriela Anghelache: Avem două legi care ne permit să funcţionăm până la sfârşitul lui 2013, în limita a 5 milioane de lei lunar. Avem posibilitatea să ne desfăşurăm activitatea şi anul acesta şi anul viitor. Conturile, acum, nu sunt blocate pentru că sunt în vigoare aceste legi. Am trecut prin perioade foarte grele în care nu puteam nici măcar să ne plătim facturile la energie electrică sau să ne plătim obligaţiile către stat cu privire la impozitul pe salariu sau contribuţiile la asigurările sociale. Se puteau, într-adevăr, anul trecut, timp de şase luni, plăti numai salariile iar celelalte obligaţii nu, motiv pentru care am şi plătit penalităţi.

Reporter: Vă gândiţi la un nou mandat la preşedinţia Comisiei?

Gabriela Anghelache: Să vă spun sincer, nu mi-am făcut un ţel în viaţă din a rămâne în această funcţie atât de mult timp. Este pentru mine o onoare faptul că mă aflu în calitate de preşedinte al CNVM din anul 2000. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă ca să dau dovadă de profesionalism şi bună credinţă. În ceea ce priveşte un nou mandat, aş fi ipocrită să spun că nu m-ar tenta, pentru că este o activitate care mi-a plăcut, îmi place şi în fiecare zi apar noi provocări. După cum bine ştiţi este necesară, mai întâi, o nominalizare, care nu ştiu în ce măsură se va putea realiza. Competiţia poate fi deschisă. Eu nu mă cramponez de scaun sau de funcţie.