Ungaria se joacă cu focul: intervenţii în alegerile din statele UE

Amestecul constant al Ungariei în procesele democratice din alte ţări, în ciuda retoricii frecvente a guvernului Viktor Orban cu privire la protejarea suveranităţii naţionale, reprezintă o situaţie "perversă" a afirmat, în cadrul unei dezbateri organizată la Budapeste, expertul politic Daniel Hegedûs, analist la German Marshall Fund, citat de www.klubradio.hu.

Hegedûs a subliniat faptul că Ungaria se implică activ în sprijinul unor partide de extremă dreapta din Franţa şi Spania, precum "Rassemblement National" şi "Vox", oferindu-le sprijin financiar, inclusiv prin împrumuturi bancare. Mai mult, potrivit reprezentantului German Marshall Fund, guvernul ungar a avut o prezenţă notabilă în campaniile electorale din Slovacia şi Polonia, implicându-se în mod activ prin diverse forme de publicitate politică.

Daniel Hegedûs a precizat: "Aceasta este o ameninţare la adresa stabilităţii democratice pe care partenerii europeni probabil nu o tratează încă în serios. Este o situaţie perversă deoarece, deşi guvernul maghiar afirmă că luptă împotriva oricărei încălcări a suveranităţii Ungariei, se amestecă în diferite moduri în procesele democratice ale altor ţări".

Expertul politic maghiar avertizează că la nivel european, intervenţiile Ungariei în politica internă a altor state au devenit tot mai frecvente şi semnificative, creând un climat de îngrijorare. Această strategie a guvernului Orban pare să susţină o tendinţă de consolidare a extremei-drepte, nu doar la nivelul Parlamentului European, ci şi în parlamentele naţionale, unde influenţa lor este în creştere.

Un exemplu recent al tensiunilor diplomatice dintre Ungaria şi partenerii săi europeni este lista comună de protest diplomatic franco-german, formulată ca răspuns la comentariile controversate făcute de Balazs Orban, directorul politic al premierului Viktor Orban. Aceste comentarii, care au abordat atât Revoluţia Maghiară din 1956, cât şi războiul din Ucraina, au fost criticate aspru la nivel internaţional.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a refuzat să accepte o listă similară transmisă de diplomaţii franco-germani şi britanici în 2023, ca răspuns la blocarea aderării Suediei la NATO de către Ungaria. Potrivit lui Hegedûs, acest refuz indică faptul că asemenea demersuri diplomatice devin din ce în ce mai frecvente în relaţiile bilaterale ale Ungariei, ceea ce sugerează o deteriorare a colaborării cu aliaţii occidentali.

Un alt moment tensionat a fost discursul recent al ambasadorului german la Budapesta, Julia Gross, care a oferit o evaluare onestă şi critică a stării democraţiei din Ungaria şi a modului în care aceasta afectează relaţiile cu partenerii săi. Potrivit sursei citate, această abordare deschisă din partea Germaniei reprezintă o schimbare semnificativă faţă de ultimii 10-12 ani, perioadă în care diplomaţia germană a evitat criticile directe faţă de politica internă a Ungariei.

Un factor cheie în aceste tensiuni diplomatice este relaţia economică complexă dintre Ungaria şi Germania, în special în sectorul auto. Deşi Ungaria a avut o relaţie strânsă cu industria auto germană, Hegedûs a subliniat că guvernul Orban pare să se îndrepte tot mai mult către colaborarea cu industria chineză de producţie a maşinilor electrice şi bateriilor. Această reorientare ar putea submina legăturile economice tradiţionale cu Germania, creând noi incertitudini economice de ambele părţi. Pe măsură ce aceste relaţii economice se destabilizează, riscul unor conflicte diplomatice suplimentare creşte.

Sursa citată mai arată că succesul partidelor de extremă dreapta în Europa nu se reflectă neapărat în Parlamentul European, ci în parlamentele naţionale, unde câştigă teren semnificativ, şi avertizează că acest fenomen nu poate fi oprit fără restructurarea sistemului economic şi social european, care este grav afectat de crizele recente, inclusiv de războiul din Ucraina şi de creşterea preţurilor la energie.

Deşi Uniunea Europeană a încercat să externalizeze gestionarea acestor conflicte către instituţii precum Comisia Europeană, este din ce în ce mai evident că statele membre vor trebui să ia măsuri directe pentru a gestiona aceste provocări.