Uniunea europeană a controverselor

Uniunea Europeană trece prin cel mai greu moment de la înfiinţarea sa şi până acum. Liderii europeni au moşit, cu chiu cu vai, o listă de candidaţi pentru funcţiile de top ale instituţiilor de la Bruxelles, în timp ce liderii politici de la Bucureşti s-au lăudat cu realizările ţării noastre în cele şase luni în care România a deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Au fost şase luni, în care experţii români din instituţiile de la Bruxelles au demonstrat încă o dată că nu au ajuns acolo pe pile, cunoştinţe şi relaţii, pe interese de rudenie sau de partid, ci datorită competenţelor pe care şi le-au însuşit de-a lungul timpului. Funcţionarii europeni din ţara noastră, experţii români din cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, au reuşit să închidă 90 de dosare legislative, să obţină 84 de concluzii adoptate pe mai multe subiecte de interes comun şi să negocieze mai multe dosare de relevanţă majoră pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Totodată, împreună cu funcţionarii din instituţiile din ţară, ei au organizat în condiţii optime 2500 de reuniuni şi evenimente, din care peste 2000 de reuniuni ale grupurilor de lucru, 64 de reuniuni la nivel minis-terial ale Consiliului Uniunii Europene, un total de 300 de evenimente organizate în România, precum şi găzduirea la Sibiu a Summit-ului informal al Consiliului European.

Efortul experţilor români a fost remarcat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care i-au mulţumit preşedintelui Klaus Iohannis pentru modul în care ţara noastră a gestionat afacerile europene în primele şase luni ale anului 2019.

Ar mai fi de semnalat că, în timp ce încă mai deţineam preşedinţia Consiliului UE, la 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajaărilor ficitive de la Direcţia Generală de Asis-tenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Teleorman.

La nivel european, divergenţele politice s-au intensificat după alegerile din 26 mai, care au consemnat existenţa a trei grupări politice mari cu interese diferite: popularii europeni, social-democraţii şi Renew Europe. Recent încheiatul summit, de la Bruxelles, al Consiliului European a demonstrat din nou că liderii europeni nu au o viziune unitară cu privire la viitorul instituţiei continentale, ale cărei baze au fost puse de Robert Schumman, Jean Monnet şi Konrad Adenauer.

După trei zile de negocieri şi după patru summit-uri preliminare, cei 28 de şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au anunţat persoanele nominalizate pentru cele mai importante funcţii. Ministrul Apărării din Germania, Ursula von der Leyen, ar urma să devină preşedinte al Comisiei Europene, premierul Belgiei, Charles Michel va deveni preşedinte al Consiliului European, iar spaniolul Josep Borrell Fontelles ar urma să fie Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

O altă funcţie importantă, aceea de preşedinte al Băncii Centrale Europene, ar urma să fie ocupată de Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional.

Negocierile au fost dominate de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a impus renunţarea la procedura spitzenkandidat pentru nominalizarea pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Faptul că mişcarea politică pe care o sprijină - Renaissence(Renew Europe) - a reuşit să devină a treia forţă politică în Parlamentul European, a oferit un argument în plus lui Macron la masa negocierilor pentru respingerea candidaturilor lui Manfred Weber, Frans Timmermans şi Margrethe Vestager, şi căutarea altor personalităţi pentru funcţiile de top din UE.

După stabilirea acestora, rămâne de văzut dacă ele vor trece şi de votul Parlamentului European. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a precizat că există "un mare semn de întrebare" dacă Parlamentul European va aproba nominalizările la conducerea instituţiilor europene. Mai ales că Ursula von der Leyen are nevoie de o majoritate calificată de 2/3 pentru a deveni preşedintele Comisiei Europene, iar în legătură cu ea au apărut mai multe nemulţumiri exprimate de parlamentarii europeni. Conform informaţiilor oferite de aceştia pentru site-ul politico.eu, Ursula von der Leyen se confruntă cu o anchetă privind presupuse nereguli în legătură cu utilizarea de către Ministerul Apărării din Germania a unor consultanţi externi, printre care firmele Accenture şi McKinsey. Bundestagul, parlamentul german, a demarat audieri cu privire la eludarea de către ministerul condus de von der Leyen a normelor privind achiziţiile publice prin acordarea de contracte în valoare de milioane de euro firmelor respective. Din declaraţiile mai multor martori audiaţi de Bundestag în ultimele zile, reiese că s-ar confirma suspiciunile de corupţie sistemică în Ministerul Apărării din Germania. De asemenea, Ursula von der Leyen este acuzată şi de faptul că reparaţia şi modernnizarea navei de pregătire triplă Gorch Fock a costat de zece ori mai mult decât era estimat iniţial.

Primul semnal cu privire la divergenţele dintre Parlament şi Consiliu a fost dat de deputaţii europeni. Aceştia au votat, ieri, preşedintele Parlamentului European. Deşi în Consiliul European, pentru funcţia respectivă se vehiculaseră numele lui Manfred Weber şi al socialistului Serghei Stanishev, deputaţii europeni au ales ca preşedinte al Parlamentului de la Strasbourg şi Bruxelles să devină, pentru următorii doi ani şi jumătate, socialistul David-Maria Sassoli, fost jurnalist italian. Acesta a beneficiat şi de sprijinul popularilor europeni, conform unei declaraţii prealabile votului, dată de Manfred Weber. Sassoli, în vârstă de 63 de ani, a obţinut 345 de voturi, în al doilea tur de scrutin, după ce în primul tur se clasase tot în frunte cu 325 de voturi, fiind urmat de Jan Zahradil (reprezentantul Conservatorilor) -162, Ska Keller (reprezentanta grupului Verzilor) - 133 şi Sira Rego(reprezentanta Stângii europene) cu 42 de voturi.