Pandemia generată de COVID-19 a produs modificări în percepţia românilor asupra riscurilor şi, drept consecinţă, a crescut interesul pentru protecţia prin asigurare, conform celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021), arată Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), cea mai mare creştere a acestui indicator faţă de anul 2020 a fost observată în cazul asigurărilor de sănătate, 4 din 10 români declarând că pandemia le-a crescut interesul pentru această soluţie de asigurare.
Astfel, 42% dintre români (faţă de 28% în 2020) spun că sunt mai interesaţi, ca urmare a pandemiei, de protecţia oferită de asigurările de sănătate, 37% de asigurarea locuinţelor (faţă de 24% în 2020) şi 30% de asigurările de viaţă pentru şomaj şi preluarea temporară a ratelor (comparativ cu 23% în 2020). În plus, ediţia din acest an a studiului face referire şi la asigurarea pentru riscuri cibernetice (furt de date de pe card, parole etc.), unde 32% dintre respondenţi au indicat un interes mai ridicat pentru o astfel de protecţie.
Adrian Marin, preşedintele UNSAR, a declarat: "Nevoia de siguranţă este în creştere, iar oamenii au simţit poate mai mult ca oricând necesitatea de a fi protejaţi în faţa riscurilor printr-o poliţă de asigurare. De altfel, aceşti indicatori de percepţie sunt în linie cu cele mai recente rezultate înregistrate la nivel de piaţă. Este deci important ca programele de educaţie financiară şi campaniile de informare să ajungă la şi mai mulţi români - UNSAR accelerându-şi eforturile şi în acest sens".
Din cercetarea sociologică reiese şi o nevoie mai mare de informare în rândul populaţiei. Principala sursă de informare privind asigurările a rămas internetul, menţionat de 58% dintre respondenţi, urmat de televiziune şi de industria de asigurări cu 24%.
Barometrul IRES-UNSAR privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor în România a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).