USR ACUZĂ: "Legea privind liberalizarea pieţei gazelor primeşte amendamente chiar de la companiile care doresc neaplicarea ei"

Deputaţii USR cer Guvernului şi Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor să respecte angajamentele asumate de statul român şi să adopte OUG 64/2016, pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, prin care piaţa gazelor va fi liberalizată de la 1 aprilie 2017: "Considerăm că forma actuală a OUG 64/2016 reprezintă un avantaj pentru funcţionarea pieţei gazelor naturale din România şi ea trebuie lăsată să îşi facă efectele începând cu 1 aprilie 2017. Teama că piaţa nu e pregătită pentru tranzacţii transparente este nejustificată deoarece astfel de tranzacţii pe bursă există deja, doar că ele sunt la un nivel extrem de scăzut".

În opinia USR, pe lângă evitarea infringementului, prin OUG 64/2016 se urmăreşte şi transparentizarea procesului de achiziţie a gazelor naturale şi, în acelaşi timp, tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tuturor actorilor care participă la procedura de achiziţie a gazelor naturale.

USR îl acuză pe deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, că blochează această ordonanţă împreună cu marii distribuitori de gaze, E.ON şi Engie, care au depus amendamente, în nume propriu, la legea de aprobare a OUG 64/2016. "Modul în care s-au condus dezbaterile de către conducerea Comisiei este o dovadă a faptului că a preferat să blocheze adoptarea actului normativ şi să plaseze responsabilitatea întârzierii către Executiv, în speranţa că acesta va emite o nouă Ordonanţă de Urgenţă astfel încât transparentizarea pieţei gazelor naturale să nu fie posibilă în acest an", susţine USR într-un comunicat de presă.

În opinia USR, adoptarea Ordonanţei 64 în a doua jumătate a anului 2016 a avut la bază o urgenţă şi două necesităţi: "Urgenţa era dată de faptul că România a încălcat mai multe norme europene privind piaţa de gaze şi riscă un infringement care ar urma, cel mai probabil, să impună o serie de amenzi statului român. Pe lângă evitarea infringementului, prin OUG 64/2016 se urmăreşte şi transparentizarea procesului de achiziţie a gazelor naturale şi, în acelaşi timp, tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tuturor actorilor care participă la procedura de achiziţie a gazelor naturale. A doua necesitate este deschiderea pieţei gazelor naturale din România către un grad crescut de interconectare cu celelalte state membre ale UE, mai ales în perspectiva finalizării proiectului BRUA".

Dan Ionescu şi Sergiu Vlad, deputat, membru în Comisia de Industrii, susţin în comunicatul USR: "OUG 64/2016 impune furnizorilor să procure gazul pe care îl comercializează către consumatorul final în condiţii de transparenţă şi de concurenţă economică. De asemenea, impune ca un minim de 30% din tranzacţiile cu gaze naturale să se facă prin intermediul pieţelor centralizate (faţă de 1,5% cât era nivelul în 2015, conform ANRE). Introducerea acestei măsuri transparentizează formarea preţului la gazele naturale comercializate de jucătorii de pe piaţă, crescând astfel nivelul competitivităţii. În momentul de faţă 98,5% din cantităţile de gaz de pe piaţa din România sunt vândute prin contracte directe, lipsite de transparenţă şi care permit preţuri confidenţiale sau preferenţiale. Prin instituirea pragului s-ar elimina aceste proceduri curente. Într-un raport al Curţii de Conturi se arăta că Romgaz a pierdut 177 de milioane de lei deoarece a vândut gaze pe piaţa reglementată la preţuri mai mici decât pe piaţa liberă, peste cantităţile stabilite de ANRE, iar acest gaz la preţ mai scăzut a ajuns oriunde altundeva decât la consumatorul casnic. Deşi se spune în mod populist că liberalizarea va scumpi în mod automat gazele pentru populaţie, de fapt suntem în situaţia în care statul reglementează pentru populaţie un preţ care e mai mare decât cel la care se ajunge prin competiţia pe bursă. În plus, impactul OUG 64/2016 asupra preţului gazului pentru utilizatorii casnici va fi practic inexistent deoarece acest preţ este controlat de către ANRE până în anul 2021. Cu toate acestea, în Camera Deputaţilor se discută despre acest OUG ca şi cum ar fi vorba doar despre preţul la consumator (cu care nu are legătură, pentru că e stabilit de ANRE) şi cu scumpirea (care nu s-ar produce nici dacă ar avea legătură). Preţul fix la producţia de gaz românesc însă a dus la o situaţie nefirească pe piaţa din România, unde consumatorul casnic plăteşte mai mult pentru transportul şi distribuţia gazului natural decât pentru preţul materiei prime. Raportul este de aproximativ 40% costul materiei prime şi 60% costul distribuţiei, în contradicţie cu practicile din celelalte ţări europene. În acest context, orice creştere de preţ de până acum s-a realizat în beneficiul distribuitorilor. Eliminarea preţului fix la producător ar duce la reechilibrarea balanţei producător/distribuitor şi ar forţa distribuitorul să caute cele mai eficiente resurse de pe piaţă. Conform raportului preliminar pe 2016, Romgaz a înregistrat o reducere a cifrei de afaceri cu aproape 16%, una dintre cauze fiind preţul la care este forţat să îşi vândă producţia de gaze în timp ce competitorii externi au putut să scadă preţurile şi astfel să afecteze simţitor poziţia de piaţă a producătorului intern. Deci nici măcar pretenţia că apără economia românească nu funcţionează: forţăm Romgaz să sufere pierdere şi permitem celor care revând gaz rusesc să facă profituri".

Participarea distribuitorilor la discuţiile din cadrul Comisiei poate fi normală atât timp cât se asigură reprezentarea tuturor celor implicaţi într-un sector de piaţă, mai spune USR, dar ce se dovedeşte surprinzător e apariţia unui set de amendamente care au fost supuse dezbaterii în mod oficial de către conducerea comisiei parlamentare şi care sunt semnate de E.ON, Engie şi Wiee (subsidiara Gazprom din România). Deputaţii USR acuză că o lege care transparentizează piaţa gazelor naturale primeşte amendamente în Parlamentul României chiar de la companiile care doresc neaplicarea respectivei legi.