Va fi sacrificat yenul pentru salvarea dolarului?

Yenul japonez are o evoluţie cel puţin ciudată pentru o monedă a unei ţări dezvoltate. S-a depreciat masiv faţă de dolarul american în ultimele săptămâni şi a ajuns la un minim al ultimilor 34 de ani, de circa 160 JPY/USD.

Au urmat două aprecieri masive, înregistrate în ultimele zile ale lunii trecute şi primele zile din luna curentă, determinate de intervenţia autorităţilor, după cum apreciază analişti de pe piaţă citaţi de Bloomberg, Reuters sau Financial Times (vezi graficul).

Costul ultimei intervenţii a fost de circa 23 de miliarde de dolari, conform estimărilor prezentate de Bloomberg, iar autorităţile consideră că speculatorii sunt vinovaţi de deprecierea yenului şi volatilitatea extrem de ridicată a cursului JPY/USD.

Masato Kanda, vice-ministru de finanţe pentru afaceri internaţionale în cabinetul de la Tokyo, nu a comentat pe marginea ştirilor privind intervenţia pe piaţa valutară, după cum scrie Financial Times, însă a subliniat că "este greu să trecem cu vederea mişcările speculative violente şi anormale de pe piaţa valutară care afectează negativ economia".

Dinamica a fost determinată şi de ultima decizie a Băncii Japoniei, care a menţinut dobânda de politică monetară în intervalul 0% - 0,1%.

"Ratele de schimb valutar nu sunt o ţintă a politicii monetare care să fie controlată în mod direct", a declarat guvernatorul Băncii Japoniei în conferinţa de presă care a urmat anunţului privind dobânda de politică monetară, dar "volatilitatea valutară ar putea fi un factor important în ceea ce priveşte impactul asupra economiei şi preţurilor, iar un impact prea mare asupra inflaţiei ar putea fi un motiv pentru a ajusta politica monetară".

După ce aminteşte că autorităţile japoneze au cheltuit peste 60 de miliarde de dolari în 2022 pentru apărarea yenului, care s-a depreciat atunci până la 149 JPY/USD, revista The Economist scrie că "susţinerea monedei este costisitoare şi inutilă", în condiţiile în care "yenul scade în primul rând din cauza unei logici economice simple", respectiv diferenţa uriaşă între dobânzile oficiale din Japonia şi Statele Unite, de peste 5 puncte procentuale.

"Monedele pot depăşi valorile fundamentale, dar este dificil să ne dăm seama când o fac şi este şi mai dificil să calibrăm un răspuns adecvat", iar "pragurile la care guvernul japonez a ales să intervină sunt arbitrare", mai scrie The Economist.

Reuters a scris recent că datele de la Banca Japoniei arată că autorităţile japoneze au cheltuit circa 58 de miliarde de dolari pentru susţinerea yenului în ultima săptămână, pentru a duce cursul până aproape de 151 JPY/USD.

Evoluţia din ultimele zile pare să confirme ceea ce scria The Economist, în condiţiile în care deprecierea s-a reluat, iar cursul a depăşit, din nou, pragul de 155 JPY/USD.

Din păcate, Banca Japoniei şi Ministerul de Finanţe de la Tokyo nu dispun de "luxul" intervenţiilor discreţionare, în ciuda rezervelor valutare impresionate. Ultimele date de la Trezoreria SUA, pentru februarie 2024, arată că Japonia deţine un portofoliu de obligaţiuni guvernamentale americane de circa 1,2 trilioane de dolari.

De ce? Pentru că intervenţiile trebuie să primească "binecuvântarea" de la Washington. "Pentru ţările mari cu rate de schimb determinate de piaţă, intervenţia ar trebui să aibă loc doar în circumstanţe rare", a declarat Janet Yellen, Secretarul Trezoreriei SUA, când a fost întrebată despre evoluţia yenului, după cum scrie Bloomberg.

"Este foarte posibil ca japonezii să fie prinşi într-o buclă a distrugerii, în care trebuie să vândă mai multe rezerve valutare pentru a susţine moneda, ceea ce face ca randamentele din SUA să crească, ceea ce va amplifica deprecierea yenului", scrie analistul financiar Russell Clark într-un articol preluat de Zerohedge.

Dincolo de faptul că intervenţiile trebuie să fie foarte rare, Yellen a mai subliniat că acestea trebuie aplicate doar pe fondul unei volatilităţi excesive a cursului de schimb şi, mai ales, "după consultări prealabile".

Pe fondul deprecierii accelerate a yenului, Financial Times a scris recent că "Japonia este bântuită de spectrul reîntoarcerii la statutul de economie emergentă", pe fondul unui declin demografic fără precedent, care poate conduce la dispariţia a circa 43% dintre municipalităţile din ţară până în 2050.

În raportul Consiliului pentru Strategia Populaţiei din care sunt preluate aceste date se mai arată că "deja sunt conturate viitoarele zone economice moarte şi de sărăcie cronică, precum şi viitoarele oraşe fantomă", după cum mai subliniază FT.

Pentru profesorul german Richard Werner, fost cercetător la Banca Japoniei şi autor al cărţii "Princes of the Yen", reticenţa Băncii Japoniei de a trece la majorări semnificative ale dobânzilor reprezintă "o confirmare a rolului său în susţinerea dolarului".

În analiza de pe site-ul publicaţiei online The Conversation, profesorul german subliniază că "dobânzile negative nu au fost deloc un stimulent pentru creşterea economică", ci au condus la "creşterea costurilor de finanţare pentru clienţii băncilor comerciale", în condiţiile în care băncile nu au aplicat dobânzile negative pentru depozite.

În opinia profesorului Werner, "dobânzile ar fi trebuit majorate mai mult şi mai devreme", dar Banca Japoniei nu a făcut acest lucru deoarece "nu este interesată în susţinerea economiei şi a intereselor naţionale şi nici a politicilor guvernamentale". Mai mult, "Banca Japoniei este independentă şi are o lungă istorie de sabotare a planurilor Ministerului de Finanţe".

După cum subliniază profesorul german, poziţia dolarului american este ameninţată de politica monetară extraordinară aplicată de Federal Reserve din martie 2020, iar "de atunci Banca Japoniei a primit sarcina de a susţine dolarul american".

Misiunea Băncii Japoniei a căpătat noi dimensiuni odată cu politicile coordonate ale ţărilor din organizaţia BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) de eliminare a dolarului din schimburile bilaterale. În aceste condiţii, "SUA şi-a înrolat aliaţii pentru a susţine dolarul", după cum mai scrie profesorul Werner, care aminteşte şi o declaraţie celebră a lui Henry Kissinger din 1972: "Este periculos să fii inamicul Americii, însă este fatal să fii prietenul său".

Se pare că autorităţile din Japonia doresc să valideze afirmaţia fostului Secretar de Stat american din toate punctele de vedere.