Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti a dispus prelungirea cu alte 30 de zile a ordinului privind oprirea executării silite a activelor SC "Terom" SA Iaşi.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi a iniţiat, la sfîrşitul anului trecut, acţiunea de valorificare a activelor "Terom" Iaşi, în încercarea de a recupera din datoriile de 340 de miliarde de lei pe care această societate le înregistrează către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale. După ce anul trecut au fost vîn-dute două din activele vizate, la data de 8 februarie a.c. urmau să fie scoase la licitaţie alte patru corpuri de clădire, ceea ce ar fi fost echivalent, practic, cu opri-rea activităţii societăţii şi trimiterea în şomaj a 2.000 de angajaţi. Conducerea unităţii şi sindicatul, sprijiniţi de factori din mediul politic şi administrativ al Iaşiului, au demarat o amplă campanie de obţinere a amînării valorificării acestor active, pînă la clarificarea situaţiei de la fabrica ieşeană de fire şi fibre sintetice. Ca urmare, cu puţin timp înainte de susţinerea licitaţiei, o ordonanţă preşedin-ţia-lă emisă de Judecătoria Iaşi a dispus amînarea executării silite, ordinul fiind valabil pînă la data de 21 februarie. Prin ultimul ordin al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acest termen a fost prelungit cu alte 30 de zile, astfel încît activele şi actele societăţii sînt ţinute sub control, chiar dacă riscul vînzării pe bucăţi a societăţii persistă.
Situaţia dificilă în care a ajuns "Terom" SA Iaşi este cauzată de modul în care potenţialul aces-tei societăţi a fost exploatat de patronii sirieni Ammar şi Hasan Nanna, pe numele cărora a fost emis în lipsă un ordin de arestare. Potrivit rezultatelor primelor cercetări, aceştia ar fi prejudiciat "Terom" de circa 80 de miliarde de lei şi ar fi utilizat conturile societăţii pentru spălarea a 23 de milioane de dolari şi două milioane de euro, bani care au ajuns într-o bancă pariziană controlată de apropiaţi ai sauditului ben Laden. Pe parcursul cercetărilor, însă, este posibil să se descopere că prejudiciul ar fi mult mai mare. Hasan Nanna, cel care a cumpărat în 2003 pachetul de acţiuni de-ţinut de stat la "Terom" Iaşi, a dispărut din ţară în urmă cu mai mult de un an, iar fratele său, care se ocupa direct de administrarea societăţii, s-a făcut nevăzut chiar înainte de a fi emis mandatul de arestare. Ammar Nanna este bănuit că a creat o structură de relaţii cu firme fantomă, prin care s-au efectuat transferuri masive de bani în străinătate. Din această ecuaţie nu lipsesc societăţi cu acţionari cetăţeni străini, dar şi firme mari din România, implicarea acestora în devalizarea "Terom" urmînd a fi elucidată pe măsură ce vor avansa cercetările. Nu este exclus ca pe măsură ce vor fi descoperite noi elemente, să fie puşi sub acuzare şi funcţionari ai fostului APAPS, care au legătură cu privatizarea "Terom". Înstrăinarea terenurilor şi spaţiilor societăţii s-a produs şi ca urmare a unor "scăpări" din contractul de privatizare, în care doar cîteva dintre active erau sub interdicţia de vînzare, în rest, patronii puteau să facă orice din combinat.
În cursul acestei săptămîni, reprezentanţi ai "Terom" se vor întîlni cu conducerea AVAS, pentru a găsi soluţii pentru redresarea unităţii, dar şi pentru rezilierea contractului de privatizare şi preluarea din nou în portofoliul statului a fabricii ieşene.