Valul de antisemitism este cel care îi permite lui Călin Georgescu să candideze la preşedinţie

În timp ce partidele pro-europene se dau de ceasul morţii să îl blocheze pe Călin Georgescu ca să nu mai candideze la alegerile prezidenţiale, invocând motive pentru care nu au dovezi sau au dovezi pe care încă nu le-au prezentat, jurnaliştii evită să vorbească despre un lucru evident: Călin Georgescu nu ar fi trebuit lăsat să candideze dacă instituţiile statului ar fi aplicat legislaţia privind combaterea promovării Mişcării Legionare, a fascismului şi antisemitismului şi le-ar fi sancţionat conform legii.

Pe numele lui Călin Georgescu, Parchetul General a deschis în februarie 2022 un dosar penal privind anumite declaraţii făcute de acesta, care includ elemente antisemite şi de promovare a cultului Mişcării Legionare şi a lui Ion Antonescu, dar procurorii au abandonat cercetarea penală, motivând că "dispoziţiile legale care sancţionează săvârşirea infracţiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realităţile faptice, fiind de strictă interpretare şi limitează situaţiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală", aşa cum arată un comunicat de presă emis de Parchetul General după alegerile din 24 noiembrie 2024.

Contrar justificării Parchetului, Institutul Elie Wiesel consideră că legislaţia în vigoare este clară, dar că autorităţile centrale nu o aplică, deşi manifestările antisemite au crescut în perioada 2020-2024, fapt pentru care institutul a trimis mai multe sesizări la diferite direcţii de Parchet.

După mai bine de un an de la recepţia sesizărilor la Parchet, fie dosarele penale sunt încă în stadiul de cercetare in rem (asupra faptei), fie Institutul Elie Wiesel nu a primit niciun răspuns.

• Călin Georgescu, propagandist al Mişcării Legionare

Călin Georgescu nu ar fi trebuit lăsat să ajungă să candideze deoarece declaraţiile lui notorii cu privire la Mişcarea Legionară, la Corneliu Zelea Codreanu şi la Ion Antonescu sunt infracţionale.

1. În 23 iunie 2020, Elena Sechila - nepoata fostului legionar Gogu Puiu, îi lua un interviu lui Georgescu pentru pagina de Facebook "Asociaţia «Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei». În cadrul interviului, Călin Georgescu vorbeşte despre «noul naţionalism», un patriotism care va fi «la nivel mondial»".

În interviul citat, Călin Georgescu a spus: "În noul naţionalism vorbim de un patriotism la nivel mondial, de care este nevoie în aceste momente. Iar Mişcarea Legionară, atunci când se va scrie istoria adevărată, pentru că nu s-a scris încă istoria adevărată, dar se va scrie, se va arăta că a fost cea mai puternică esenţă şi expresie de sănătate şi de voinţă proprie venită din poporul român. A fost unică. Nu a fost nicio copie făcută de nimeni, indiferent de ce s-a spus şi indiferent de ce se va spune împotriva ei. Şi chiar dacă nu se ştie încă acest lucru, vreau să le atrag atenţia acestor pseudo-istorici şi pseudo-culţi care se grăbesc să împroaşte cu noroi că această expresie de sănătate face parte din istoria poporului român. Şi manipularea de azi a fost atunci. Şi chiar dacă conducătorul mişcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu, alături de aproape 17.000 de comandaţi au fost atunci înlăturaţi, pe mine mă doare că această înlăturare nu a mişcat pe nimeni din ceilalţi aflaţi în ţară. Pentru că această abnegaţie a Mişcării Legionare ne-a demonstrat un lucru pe care-l vedem azi: nu a fost suficientă pentru crearea unui stat puternic şi pentru transformarea unei populaţii într-un popor. Pentru că nimeni nu s-a mişcat atunci când aceştia au fost înlăturaţi. Cum şi azi sunt foarte puţini, ori din neînţelegere, ori din rea credinţă, pentru care nu se mişcă. Însă unul, dacă e vertical, acela va duce mai departe această lumină sfântă a dragostei de neam, de moşie şi de limbă. (...) Vârfurile Mişcării Legionare au fost vârfurile intelectualităţii româneşti de la acea vreme, începând cu Nae Ionescu, ca să dau un singur nume. Dar au fost mulţi alţii, că a fost Mircea Vulcănescu, că a fost Gheorghe Manu, Petre Ţuţea, mulţi alţii. Aici s-a adunat toată forţa intelectuală a României. Oare de ce s-a adunat? De ce au fost înlăturaţi?".

2. La începutul lunii februarie 2022, Călin Georgescu, propus să fie numit preşedinte de onoare al Alianţei pentru Unirea Românilor, a declarat la Antena 3, că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi fostul mareşal Ion Antonescu au făcut "şi fapte bune".

Potrivit sursei citate, Călin Georgescu a spus: "Toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul şi dacă nu spui adevărul nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată şi sunt foarte mulţi oameni fabricaţi (...). Au fost şi fapte bune, şi fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Faţă de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră şi rămân în istoria noastră. (...) Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea fiinţei umane". Întrebat despre asasinarea lui Armand Călinescu şi Nicolae Iorga la ordinul legionarilor, Călin Georgescu a răspuns: "Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuţi", iar referitor la întrebarea despre Holocaust, el a precizat: "În primul rând, poporul român nu este anti nimic în general".

• Dispoziţii penale clare, neaplicate de Parchetul General

Faţă de aceste din urmă declaraţii, Parchetul General a deschis în 9 februarie 2022 un dosar penal, pe care însă l-a închis în acelaşi an, considerând că declaraţiile respective nu pot fi sancţionate conform legii de combatere a antisemitismului.

Cu toate acestea, legea de combatere a antisemitismului este îndeajuns de clară: potrivit articolului 5 din OUG 31/2002, "fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi".

Articolul 6 punctul 1 din OUG 31/2002 stabileşte că "negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă", iar la punctul 3 prevede că "săvârşirea faptelor prevăzute la alineat 1 şi 2 prin intermediul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani".

Cele două articole de mai sus sunt clare şi conţin toate elementele pe baza cărora declaraţiile făcute în ultimii ani de Călin Georgescu pot fi considerate contrare legii şi ar trebui să atragă răspunderea penală a acestuia.

Numai procurorii Parchetului General nu cred acest lucru, deşi Călin Georgescu a promovat în public Mişcarea Legionară, l-a elogiat pe Corneliu Zelea Codreanu ca erou şi martir, a făcut elogiul mareşalului Ion Antonescu (cel care a fost condamnat pentru genocid contra umanităţii şi crime de război săvârşite în timpul celui de-al doilea război mondial, sentinţă definitivă, irevocabilă şi care a rămas la fel şi după Revoluţia din decembrie 1989). Procurorii au întocmit iniţial un dosar penal, în care nu ştim dacă a fost anchetat sau nu Călin Georgescu, (dacă a fost anchetat, atunci asta s-a petrecut în mod misterios), dar ştim că dosarul respectiv s-a soldat cu o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale sau de clasare potrivit unui comunicat de presă emis de Parchetul General.

Ordonanţa privind combaterea promovării Mişcării Legionare, a fascismului şi antisemitismului nu are niciun fel de defect, nicio omisiune. Textul legal, se vede, nu are nici un fel de slăbiciune, dar nu poate fi mai tare decât sunt magistraţii care îl aplică.

Problema este că din cele peste 250 de sesizări penale primite în baza legii de Parchetul General în ultimii doi ani nu a fost soluţionată favorabil niciuna.

Niciuna!

Autorităţile aleg să intervină doar atunci când doresc să dea o lovitură sub centură, ca în cazul Dianei Sosoaca - caz de respectare a legii, dar din motive electorale.

• Surpriza: Antisemitismul - una dintre metehnele poporului român

De ce nu se aplică prevederile OUG 31/2002?

Pentru că, în conformitate cu măsuratorile specializate, surprinzător, avem o populaţie cu largă cuprindere antisemită.

Potrivit indexului global realizat de Anti-Defamation League, pe baza unui amplu studiu la care subiecţii au fost nevoiţi să răspundă la un set de 11 întrebări clare, în anul 2015 în ţara noastră 47% din populaţie era antisemită.

Conform specialiştilor de la Institutul Elie Wiesel, situaţia ar fi cam aceeaşi, ceea ce pare să fie o estimare prea prudentă, deoarece, în toate privinţele, antisemitismul s-a accentuat în aceşti zece ani care au trecut de atunci.

Marius Cazan, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Elie Wiesel ne-a spus, pentru cititorii BURSA: "Cei de la ADL Global nu au mai făcut din 2015 un astfel de index pentru România, din cauza numărului de evrei foarte mic de aici. De la 800.000 evrei câţi erau în perioada interbelică, potrivit ultimului recensământ al populaţiei, care a avut loc în anul 2021, în România mai sunt oficial un pic peste 3100 evrei. Cu toate acestea estimăm că nivelul de antisemitism actual se situează aproape de cel constatat în anul 2015".

Citeşte Marius Cazan, Elie Wiesel: "Avem un antisemitism fără evrei, în România"

Din punctul nostru de vedere, este posibil ca nivelul acestui index să fi crescut, dacă luăm în considerare faptul că din 2015 până în 2023 ADL Global a calculat indexul pentru mai multe state din regiunea noastră, iar procentele arată o creştere a antisemitismului pentru acestea cuprinsă între 3% şi 5%.

Totodată în această perioadă ne-am confruntat şi cu o creştere a manifestărilor antiglobaliste, care au explodat de la pandemia din 2020 încoace. Antiglobalismul se manifestă deseori prin opoziţia faţă de globalizare, văzută ca o forţă care concentrează puterea economică şi politică într-un grup restrâns de elite.

Or, în istorie antisemitismul a folosit frecvent naraţiuni similare, care au acuzat evreii că ar controla economia mondială, guvernele sau alte structuri globale. Un exemplu în acest sens îl reprezintă falsul document conspiraţionist - Protocoalele Înţelepţilor Sionului - care a fost folosit în ideea că evreii complotează pentru a controla lumea.

• Relaţia dintre antiglobalism şi antisemitism

Mai mult, în retorica antiglobalistă, termeni precum "elite globale", "bancheri internaţionali" sau "corporatism global" sunt uneori coduri utilizate pentru a face aluzie la stereotipuri antisemite. Această asociere apare din stereotipurile istorice conform cărora evreii ar fi dominaţi de interese financiare.

Totodată, unele mişcări populiste antiglobaliste au integrat naraţiuni antisemite în discursul lor, susţinând că globalizarea este un complot orchestrat de "elite" evreieşti pentru a distruge naţiunile, culturile locale şi identităţile naţionale. Exemple recente includ figuri sau grupuri de extremă dreaptă care combină retorica împotriva globalizării cu atacuri împotriva unor persoane evreieşti influente, precum George Soros, prezentat deseori, în ultimele două decenii, ca simbol al globalizării malefice. În acelaţi context, mişcările naţionaliste care critică globalizarea ca pe o ameninţare la adresa suveranităţii naţionale sunt mai susceptibile să adopte retorică antisemită, folosind stereotipuri despre evrei ca fiind promotori ai globalismului.

În criticile formulate de acestea la adresa unor instituţii precum Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială sau unele corporaţii globale, liderii naţionalişti sau suvernanişti includ teorii conspiraţioniste antisemite.

În ultimii ani, mişcările antiglobaliste au fost stimulate de războiul declanşat ilegal de Federaţia Rusă în Ucraina sub forma iniţială a unei operaţiuni speciale. Dacă la începutul operaţiunii speciale, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat puterea de la Kiev de fascism şi nazism, ulterior - în urma susţinerii Ucrainei de către SUA, NATO şi Uniunea Europeană, el a adăugat războiului un ideal antiglobalist şi şi-a asigurat astfel simpatii şi alianţe, în care este susţinut de antisemiţii din Orientul Mijlociu, care percep antiglobalismul ca o luptă împotriva supremaţiei evreilor în politică şi afaceri.

Deşi există mai multe scenarii potrivit cărora stăpânii lumii sunt evreii, este de observat că, potrivit unui studiu publicat de Oxfam în 23 septembrie 2024, 1% din populaţia lumii deţine o avere care totalizează mai mult decât averea deţinută de 95% din populaţia globală.

Potrivit scenariilor respective, ar trebui ca acest 1% să fie constituit din evrei, dar, ce să vezi?!, evreii reprezintă, în total, bogaţi şi săraci, prinţi şi cerşetori, doar 0,17% din populaţia lumii - potrivit unui studiu întocmit de OSCE, ceea ce înseamnă că restul oamenilor foarte bogaţi până la acel 1% reprezintă alte naţiuni sau etnii.

Continuând raţionamentul, în acest 1% de ultrabogaţi ai lumii (circa 80 milioane de oameni), nu vor putea intra agricultorii, muncitorii, meseriaşii din Israel, ba nici chiar milionarii oarecare, astfel că în rândul celor care concentrează avuţia lumii vor rămâne doar vreo câteva sute de evrei.

Ideea că evreii conduc lumea prin puterea averilor lor devine, matematic, ridicolă.

• Antisemitismul românesc, stimulat de vizita lui Dughin organizată în 2014 de Călin Georgescu

Indexul de antisemitism în România a fost de 47% în 2015, dar măsurătorile ADL Global ne arată că acesta era de 35% în anul 2014, ceea ce înseamnă că în anul următor s-a întâmplat ceva.

Care este evenimentul intern ce a dus la creşterea antisemitismului în anul 2015 cu 12% în România?

Întâi, în februarie 2014, Rusia a ocupat Crimeea.

Apoi, la două luni după ocuparea Crimeei, a avut loc vizita lui Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, organizată de Călin Georgescu, ideolog care atunci s-a întâlnit cu mai mulţi preoţi şi alţi simpatizanţi ai ideii eurasiatice - instituirea unei entităţi suprastatale în Asia şi Europa care să se opună hegemoniei americane.

Contactele lui Dughin cu feţe bisericeşti (s-a spus că s-a întâlnit şi cu IPS Teodosie, dovedit ulterior agent electoral al lui Călin Georgescu) au încurajat lărgirea cercului opozanţilor la globalism şi europenism, în favoarea naţionalismului, eventual favorabil ideologiei legionare şi antisemitismului.

Biserica Ortodoxă Română a reprezentat de-a lungul timpului un foarte bun mijloc de difuzare a unor ideologii, mai ales că se ştie că în rândurile preoţilor sunt destui de mulţi clerici care au simpatii legionare şi antisemite.

• Propăşirea "georgismului"

Războiul din Ucraina şi cel din Israel au alimentat antisemitismul, astfel că bună parte din populaţie - probabil în jur de 50% - este antisemită.

Autorităţile au tăcut mâlc sau au deschis dosare penale pe care însă le-au închis, cu neînceperea urmăririi penale sau cu clasare.

O proporţie asemănătoare de antisemitism - circa 50% - se regăseşte, prin urmare, în rândul magistraţilor, astfel că găsim o explicaţie plauzibilă pentru pasivitatea lor în faţa manifestărilor antisemite.

Este o sensibilitate pe care Călin Georgescu a sesizat-o.

Acoliţii lui Călin Georgescu se înmulţesc, pe măsură ce partidele aflate la guvernare greşesc, iar ele greşesc zilnic, atât în economie şi fiscalitate, cât şi politic.

În plus, piedicile care i-au fost puse lui Georgescu sunt în mod clar nedemocratice şi îi justifică discursul.

Este posibil ca, de la 2,19 milioane cetăţeni care l-au votat pe Georgescu, simpatizanţii săi să se fi dublat (conform sondajului lui Nicuşor Dan) sau chiar să frizeze proporţia de 50%.

Campania actuală de ridiculizare a spuselor lui Călin Georgescu (ele sunt caraghioase) nu îi deranjează, deoarece important este că simpatizanţii "georgismului" se regăsesc într-o colectivitate cu un ideal comun şi care, la prima vedere, este luminos: suveranismul.

Dacă nu aplicăm legea, desigur, Călin Georgescu va ajunge preşedinte.

Şi ca să o aplicăm acum, poate că este cam târziu.

Citeşte Raport: Numărul manifestărilor antisemite, în creştere în mediul online