Raport: Numărul manifestărilor antisemite, în creştere în mediul online

Cel mai recent raport al Insiututului Elie Wiesel, arată că în perioada mai 2023 - aprilie 2024, numărul manifestărilor antisemite a crescut în ţara noastră, mai ales în mediul online, menţinând acelaşi trend pe care se află din anul 2020 încoace potrivit cercetătorilor respectivei instituţii publice. Documentul publicat anul trecut arată că antisemitismul din România a cunoscut diverse manifestări, de la vandalizarea unor simboluri evreieşti până la discursuri publice şi online cu conţinut antisemit, iar situaţia este înmgrijorătoare şi reflectă mai multe probleme şi dificultăţi întâmpinate în combaterea antisemitismului. De exemplu, din analizarea a 200 de naraţiuni apărute în perioada respectivă în mediul online, 91% dintre mesaje care conţin cuvinte precum "jidan, khazar, sionist, zionist" sunt antisemite, în timp ce 9% nu sunt sau cuvintele respective sunt folosite într-un context insuficient de clar. Raportul arată că majoritatea absolută (84%) a conţinutului cu potenţial antisemit provine din comentarii, fie ele pe reţelele sociale sau pe website-uri şi bloguri. De menţionat că mesajele din mediul online, mai precis de pe reţelele de socializare, reţinute în cercetarea efectuată de specialiştii Institutului Elie Wiesel, provin de la Facebook, X (fostă Twitter), Telegram şi TikTok.

Documentul trece în revistă şi derapajele antisemite ale Dianei Şoşoacă şi partidului SOS România în prima parte a anului trecut, inclusiv cele din Parlament, din 14 mai 2024, când Şoşoacă a strigat "Trăiască Garda de Fier" şi le-a cerut evreilor din sală să plece în Israel. Printre politicienii care au avut manifestări antisemite se numără şi unii aleşi din partea AUR, ieşirile lor în decor, mai bine zis încălcările legii fiind redate nu doar în raportul publicat anul trecut, ci şi în cele anterioare, publicate în perioada 2020-2023.

Raportul notează: "În anul 2023, Parchetele au avut de soluţionat 82 de cauze de manifestări antisemite, dintre care au soluţionat doar 23, 59 rămânând nesoluţionate. Numai două cauze au fost trimise în judecată din cele 23 soluţionate, în timp ce 19 au fost clasate iar două au fost soluţionate prin neînceperea urmăririi penale. Aceasta este o tendinţă constantă de peste două decenii, de când a intrat în vigoare ordonanţa. Lipsa de consecinţe pentru astfel de manifestări poate încuraja continuarea sau chiar accentuarea incidentelor sistematice de negare a Holocaustului şi instigare la ură".

Situaţia nu s-a schimbat nici în 2024, an în care niciuna din sesizările trimise de Institutul Elie Wiesel la Parchete nu a ajuns încă în instanţă.

Mai mult, un sondaj realizat de Institutul "Elie Wiesel" arată că percepţiile comunităţii evreieşti din România cu privire la antisemitism sunt marcate de o îngrijorare profundă. 71% dintre evrei consideră că antisemitismul este o problemă prezentă în societatea românească, iar 23% dintre aceştia îl percep ca fiind răspândit "în mare măsură". Această percepţie este întărită de creşterea înregistrată în incidentele antisemite din ultimii ani: 41% dintre respondenţi cred că fenomenul a luat amploare în ultimii cinci ani. Mai mult, 24% dintre cei intervievaţi au declarat că au fost ţinta unor remarci antisemite, iar 14% au experimentat acţiuni directe de discriminare sau ură. Aceste statistici relevă nu doar persistenţa antisemitismului, ci şi un sentiment de insecuritate crescut în rândul comunităţii evreieşti, care susţine că e nevoie de măsuri mai ferme din partea autorităţilor pentru a preveni şi sancţiona astfel de incidente.