Vara 2023 a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie

Vara 2023 a înregistrat cele mai ridicate temperaturi medii globale măsurate vreodată, a anunţat miercuri observatorul european Copernicus, care prognozează că 2023 va fi probabil cel mai cald an din istorie, relatează news.ro.

Valuri de căldură, secetă, inundaţii şi incendii de vegetaţie au lovit Asia, Europa şi America de Nord în această perioadă. Consecinţele sunt dramatice şi includ pierderi de vieţi omeneşti, dar şi daune pentru mediu şi economii. De asemenea, în emisfera sudică mai multe recorduri de căldură au fost doborâte în mijlocul iernii australe.

"Sezonul iunie-iulie-august 2023, care corespunde verii în emisfera nordică, unde trăieşte marea majoritate a populaţiei mondiale, a fost de departe cel mai cald înregistrat vreodată în lume, cu o temperatură medie globală de 16,77°C", a anunţat Copernicus.

Aceasta este cu 0,66°C peste media pentru perioada 1991-2020, care a fost deja marcată de o creştere a temperaturii medii globale din cauza încălzirii globale cauzate de activitatea umană.

În plus, noua valoare medie din vara 2023 este cu mult - cu 2 zecimi - peste recordul precedent stabilit în 2019.

"Colapsul climatic a început", a declarat şeful ONU, Antonio Guterres, într-un comunicat.

Iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, iar august 2023 este acum a doua cea mai fierbinte, potrivit Copernicus.

Şefa adjunctă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, Samantha Burgess, a declarat: "Având în vedere excesul de căldură de la suprafaţa oceanelor, este probabil ca 2023 să fie cel mai cald an (...) pe care omenirea l-a cunoscut vreodată".

Baza de date Copernicus datează din 1940, dar poate fi comparată cu climatele din mileniile trecute, stabilite cu ajutorul inelelor arborilor sau al carotelor de gheaţă şi rezumate în ultimul raport al grupului de experţi pentru climă al ONU (IPCC). Pe această bază, "cele trei luni prin care tocmai am trecut sunt cele mai calde din ultimii 120.000 de ani, cu alte cuvinte de la începutul istoriei umane", spune Burgess.

Supraîncălzirea mărilor lumii joacă un rol foarte important în acest fenomen, deoarece continuă să absoarbă 90% din excesul de căldură provocat de activitatea umană încă din era industrială. Din luna aprilie, temperatura medie de suprafaţă a acestora a crescut la niveluri fără precedent.

De la 31 iulie la 31 august, aceasta a depăşit chiar în fiecare zi recordul precedent, stabilit în martie 2016, notează Copernicus, atingând pragul simbolic fără precedent de 21°C, cu mult peste toate recordurile.

"Încălzirea oceanelor duce la o încălzire a atmosferei şi la o creştere a umidităţii, ceea ce duce la ploi mai intense şi la mai multă energie disponibilă pentru ciclonii tropicali", a subliniat Samantha Burgess.

"Temperaturile vor continua să crească atâta timp cât nu închidem robinetul emisiilor", provenite în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor, a adăugat Samantha Burgess cu trei luni înainte de reuniunea COP28 de la Dubai. Această Conferinţă a Naţiunilor Unite privind clima ar trebui să readucă omenirea pe calea Acordului de la Paris: limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C şi, dacă este posibil, la 1,5°C, faţă de era preindustrială.