VASILE DÎNCU: "Dezvoltarea ţării din ultimii 26 de ani - dezastruoasă"

Ţara noastră a crescut, dar nu s-a dezvoltat, în ultimii 26 de ani, este de părere vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, care susţine că "dezvoltarea României, în ultimii 26 de ani, inclusiv planificarea urbană, este dezastruoasă".

Oficialul spune că ţara noastră nu are specialişti în dezvoltare urbană şi în planificare, declarând, ieri, în cadrul unui forum de profil: "Timp de 26 de ani nu ne-am asumat responsabilitatea de dezvoltare a ţării, pentru că umblăm după bani. Am lansat împreună cu speciliştii de la minister ideea de a face un cod al urbanismului. Specialiştii mi-au spus că dureză un an dezbaterea pe acest cod al urbanismului. Nu înţeleg cum poate să dureze un an. Am vazut că avem Registrul Urbaniştilor din România. Atunci de ce nu avem programe de masterat la universităţi şi nici planuri de dezvoltare a oraşelor?"

Domnia sa a mai precizat că politicienii sunt tentaţi să facă politici în oraşe, dar nu politici de dezvoltare: "În aceste momente, ne legăm de potenţialul de dezvoltare a României. Pentru noi, teritoriul este o povară, în loc să fie o resursă extraordinară. Capitalul teritorial este foarte important şi de aceea noi încercăm, prin această strategie de dezvoltare teritorială pe care am promovat-o, să punem la un loc patru componente importante: dezvoltarea socială, economică, teritorială şi cea ştiinţifică. Trebuie să ne unim într-un continuum al dezvoltării României.

Mă bucur că s-a insistat pe ideea de coeziune şi competitivitate ca fiind elementele esenţiale ale strategiei de dezvoltare a teritoriului. Observatorul teritorial, instrument folosit în aplicarea acestei strategii, ne va permite să avem un fel de tabel de bord al dezvoltării României, să vedem în detaliu cum se dezvoltă ţara noastră. Avem patru categorii de instituţii relevante în protocoalele noastre pe care le semnăm astăzi: Administraţia Publică Centrală, Administraţia Publică Locală, instituţiile şi structurile asociative ale mediului academic şi partenerii economici".

Vasile Dîncu a mai spus că, fără o dezvoltare regională, nu vom valorifica potenţialul teritoriului, al administraţiile locale şi resursele legate de forţa de muncă. "Vom păstra centralizarea excesivă la Bucureşti şi va apărea continuu şi un tot mai mare dezechilibru între Capitală şi restul ţării", a mai spus Dîncu.

În opinia vicepremierului, ţara noastră are nevoie de un moment T zero şi de un moment al adevărului, în care "demagogia şi politicianismele" trebuie să fie lăsate la o parte, iar oamenii să îşi facă datoria "măcar pe ultima sută de metri".

Vicepremierul a afirmat că, după finalizarea mandatului din actualul Guvern, şi-ar dori o continuitate a proiectelor sale, precizând, însă, că nu oamenii care le vor continua sunt importanţi, ci instituţiile.

La rândul său, Costin Borc, Viceprim-ministru şi ministru al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), este de părere că dezvoltarea teritorială prin parcurile industriale este un subiect foarte important. Domnia sa a spus: "Stăm mai prost decât vecinii noştri în ceea ce priveşte dezvoltarea parcurilor industriale, stăm mai prost decât vecinii noştri în atragerea de investiţii străine. Este important să nu cădem în ţinte false, acum, în campanie electorală. Este foarte uşor să lansăm nişte lozinci care sună frumos, dar care, deşi au undeva un sâmbure de adevăr, sunt periculoase. Haideţi să stăm cu picioarele pe pământ, să spunem de ce are nevoie ţara noastră. Avem nevoie de investiţii masive, pentru că, dacă vrem să ne dezvoltăm, este nevoie de contribuabili care să permită cetăţenilor să trăiască mai bine, cu un transport mai bun, cu servicii mai bune, spaţii publice".

Principala problemă care ar trebui rezolvată este lipsa forţei de muncă, a adăugat domnul Borc, specificând: "Sunt locuri în care nu mai avem forţă de muncă. În zona Banatului se aduc zilieri din Serbia şi din Ungaria; nu mai avem zilieri. În zona de nord a ţării există, de asemenea, acest flux. Avem probleme cu forţa de muncă calificată. Avem nevoie de oameni capabili cu care să reuşim inclusiv o debirocratizare. Dacă oamenii de calitate, mă refer la oamenii cu şcoală, se duc în străinătate să studieze şi rămân să lucreze în străinătate, ce facem? Cum arată România anului 2030? Întrebarea este cum arată România şi cum reuşim să aducem înapoi oamenii din Diaspora care vin cu nişte cunoştinţe profesionale şi cu o dorinţă de antreprenoriat mai mare decât a noastră".

Mihai Daraban, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Indutrie a României (CCIR), a ridicat problema investitorilor şi a ceea ce le "oferă" autorităţile. Şeful CCIR a declarat: "Ne-am lovit în mod real, în viaţa de zi cu zi, de lipsa cartuşelor pentru promovarea eficientă a României. (...) Ne punem problema de a face un inventar să vedem ce putem oferi unui investitor major, fără a îl trimite în jungla imobiliară. Este la ora actuală Guvernul capabil să ofere unui investitor 100 de hectare de teren intravilan, lângă autostradă sau lângă calea ferată? Ce oferim investitorilor?"

Mihai Draban a declarat că, în ultimii 26 de ani, a trăit, uneori, cu sentimentul că, atât CCIR, cât şi BVB au fost entităţi create nu neapărat că cineva avea nevoie de ele, ci pentru simplul motiv că exista un model pe care trebuia să îl implementăm şi noi.