VASILE DÎNCU: "Nu e cazul ca România să intre în război, aşa cum uneori vedem în fake news-uri"

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, vineri, la Timişoara, că nu este cazul ca România să intre în război şi că NATO, în cazul unei intervenţii în Ucraina a Federaţiei Ruse, nu va reacţiona militar, aşa cum au anunţat deja oficialii Naţiunilor Unite, informează news.ro.

"Nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război, dar atunci când ai un conflict la graniţă sau în apropierea ta trebuie să te pregăteşti întotdeauna pentru că sunt multe efecte adverse aici, care influenţează şi situaţia României", a declarat Dîncu.

Vasile Dîncu a declarat că solicitarea Federaţiei Ruse de retragere a trupelor NATO din România şi Bulgaria nu este una nouă, dar că aceasta nu este negociabilă.

"Această solicitare (de retragere a trupelor - n.r.) nu este nouă. Mai mulţi diplomaţi ruşi sau membri ai conducerii Federaţiei Ruse au făcut-o de-a lungul timpului, făcând referire la aceste echipamente militare care există aici. Face parte şi din cererea generală pe care NATO şi Uniunea Europeană o consideră inacceptabilă, aceea de a se retrage toate echipamentele şi trupele, toate bazele la nivelul anului 1997, atunci când NATO a hotărât să extindă membership-ul NATO spre ţările din Europa Centrală şi de Est. De fapt, Federatia Rusă încearcă să readucă lumea la nivelul terminării Războiului Rece din 1991, ceea ce este inacceptabil, şi, aşa cum NATO a declarat-o, este o cerere nenegociabilă. Doar se discută despre asta, dar acest lucru nu este negociabil pentru NATO, nici din partea membrilor NATO", a afirmat Vasile Dîncu.

Dîncu a mai declarat că preşedintele SUA şi cel al Franţei au subliniat că prezenţa trupelor NATO în estul continentului european va continua.

"E un lucru demonstrat şi de faptul că în aceeaşi zi, atât preşedintele Biden, făcând un raport al Guvernării de un an, cât şi preşedintele Franţei, domnul Macron, au exprimat foarte clar în discursul lor de acum două zile. Prezenţa înaintată a trupelor NATO pe flancul estic, din ţările baltice, Polonia, până în sudul continentului, va continua. Deci Rusia nu poate să condiţioneze aceste echipamente şi acest plan defensiv cu totul. În nenumărate rânduri NATO a arătat, şi oficialităţile române, militare şi civile, au arătat că baza de la Deveselu este una defensivă. Şi alte echipamente care există sunt pur şi simplu elemente ale pregătirii defensive pe care ţările din flancul estic o fac. Evident, nu fără legătură cu ceea ce se întâmplă în ultima vreme în relaţiile internaţionale, ceea ce se întâmplă după 2014 când Federaţia Rusă a ocupat Crimeea, ceea ce se întâmplă acum la graniţa Ucrainei, ce s-a întâmplat în ultimii ani. Deci, este clar că e o cerere abuzivă care nu are legătură cu dreptul internaţional şi ce se întâmplă acum", a susţinut Dîncu.

Ministrul Apărării Naţionale a precizat că în vara acestui an va fi stabilit conceptul de securitate european, în cadrul ueni conferinţe care va avea loc la Madrid.

"Sistemul de securitate european, având nucleu NATO, se consolidează în aceste momente. Avem un eveniment important în iunie, Conferinţa de la Madrid, care va stabili conceptul strategic NATO. Nu a mai fost precizat un asemenea concept din 2010. De atunci lumea s-a schimbat foarte mult, au apărut războaiele hibride, au apărut alte tipuri de ameninţări, este de actualitate acest lucru. În comunitatea NATO se discută acest concept. De asemenea, preşedintele Franţei şi în general UE au lansat discuţia despre busola strategică, conceptul european. Se discuta acum să fie două strategii complementare şi se va ajunge la această complementaritate. Am fost saptămâna trecută la Brest cu ministrul de Externe, la o întâlnire între miniştrii apărării, sub preşedinţia franceză, şi discuţiile sunt destul de avansate pentru a reuşi un plan strategic de apărare comună a Europei, în care NATO şi UE să aibă rolul cel mai important. Cred că e un pas înainte din punct de vedere strategic. Sigur că propaganda Federaţiei Ruse încearcă să ducă lumea înapoi cu 30 de ani, lucru care e nepotrivit şi e inacceptabil pentru ţările din NATO şi UE", a afirmat Dîncu.

Vasile Dîncu a transmis că România nu va intra în război şi că, în cazul unei intervenţii în Ucraina a Federaţiei Ruse, NATO nu va reacţiona militar.

"Există planuri care sunt într-o dinamică încă dinainte de a începe această criză ucrainiană, înainte de a ajunge eu la minister. Aş vrea să precizez asta pentru ca populaţia să înţeleagă foarte bine, nu e cazul ca România să între în război, aşa cum uneori vedem în fake news-uri. A spus-o acum două zile secretarul general NATO, Stoltenberg, a spus că NATO în cazul unei intervenţii în Ucraina a Federaţiei Ruse nu va reacţiona militar, deoarece, conform Tratatului NATO, nu poate interveni decât dacă e ameninţată o ţară membră NATO. Ucraina nu e în acest moment membră NATO, dar sigur că vor fi alte forme de reacţii pe care comunitatea internaţională le va lua. Nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război, dar atunci când ai un conflict la graniţă sau în apropierea ta trebuie să te pregăteşti întotdeauna pentru că sunt multe efecte adverse aici, care influenţează şi situaţia României", a declarat Dîncu.

Ministrul Apărării a mai atras atenţia că există posibilitatea apariţiei fenomenului migraţiei din calea războiului.

"În primul rând există posibilitatea unor posibile migranţii din calea războiului, cum s-a întâmplat în ultima vreme în toate aceste zone. Există situaţii legate de circuitele economice, pentru că orice blocadă, de exemplu, a economiei şi a Federaţiei Ruse are influenţă asupra băncilor, asupra energiei şi asupra aprovizionării cu energie în Europa şi sunt şi alte multe lucruri în care se iau în considerare strategii de siguranţă. Noi ne pregătim pentru orice situaţie. Tot ce facem noi în aceste zile, şi de luni întregi, este verificarea tuturor sistemelor de apărare, verificarea a ceea ce înseamnă participarea la proiectul aliat, pentru că noi suntem o parte dintr-un sistem defensiv şi lucrăm în armonie cu un proiect NATO al flancului estic. Din această perspectivă vreau să vă asigur şi pe dumneavoastră şi populaţia că suntem în corespondenţă cu toate structurile NATO de factură defensivă care se ocupă şi gândesc, interpretează şi fac planuri pentru orice situaţie. Cu siguranţă că va fi şi o şedinţă CSAT, una ordinară deocamdată, pentru că noi, în ce priveşte planurile de pregătire pentru o situaţie de urgenţă, lucrăm în fiecare zi cu toate aceste structuri care sunt parte NATO, atât cu ministerele, cu serviciile, chiar dacă nu e un format cum e o şedinţa CSAT", a declarat Dîncu.

Ministerul rus de Externe a afirmat vineri că între garanţiile pe care Rusia le cere Occidentului pentru securitatea sa se află o retragere a forţelor NATO din România şi Bulgaria, relatează Reuters. Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune şi lipsite de orice fundament declaraţiile ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO. "Solicitarea ca postura forţelor NATO în toate statele Alianţei care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerinţelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021", arată instituţia. Preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi a şedinţei fiind incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.