VENI, VIDI... Am mers împreună!

Vizita Papei Francisc în ţara noastră a fost un succes. Atât pentru oaspeţi, cât şi pentru gazde. Religios, ideea unităţii bisericilor creştine a fost repusă pe tapet într-o ţară preponderent ortodoxă, organizatoric, nu au existat incidente majore şi toată lumea s-a simţit bine, geopolitic, există impresia că putem fi şurubul care leagă două elemente majore ale unui mecanism. Toţi cei dispuşi să-l primească pe suveranul Pontif cu inima deschisă au fost satis­făcuţi, cei care au un spin împotriva religiei sau a catolicismului au găsit în această descindere elemente care să le ascută arma închinată urii, în general fiecare a rămas la propria părere, formată/deformată în timp, nu au existat minuni care să producă revelaţii şi convertiri/reconvertiri în masă. Mesajele suveranului Pontif au fost bine ţintite, puternice, aşa cum obişnuieşte, fiind clar că este ancorat în realităţile lumii moderne.

• Mai catolici decât Papa

Organizatoric, am dovedit că suntem "mai catolici decât Papa". Autorităţile au luat mai multe măsuri, prezentate pe larg înainte de venirea înaltului oaspete (şosele şi şcoli închise, trafic deviat, guri de canal sudate...) reuşind să creeze o oarecare tensiune în rândul populaţiei din oraşele aflate pe harta vizitei papale. Excesiv de scrupuloşi, oamenii de ordine (poliţişti, jandarmi...) au fost, şi de această dată, la înălţime, uneori pe culmile absurdului, unele controale, inclusiv corporale, fiind mult prea intens executate, dar după cum se ştie, ordinele se execută, nu se discută. Mai multă omenie, mai ales când în vizită este un om care asta propovăduieşte, nu ar strica. "Sper ca în Rai să se intre mai uşor", a rostit un pelerin dornic să ajungă cât mai repede în faţa Catedralei Neamului. "Peste 150 de mii de bucureşteni au participat la evenimentele publice ale Sanctităţii Sale, de la aterizarea în România până la retragerea la Reşedinţa Oficială", a transmis, după prima zi a vizitei, Comitetul Interministerial pentru Securitate "Vizită Papa Francisc 2019". O parte dintre ei au huiduit câţiva politicieni. "Până la Rai e o cale lungă", e un vers cunoscut, aşa că nimic nu trebuie să ne surprindă, nici faptul că Papa a preferat o maşină (Dacia Logan) ieftină, iar autorităţile noastre au rămas şi cu această ocazie prizoniere ale luxului automobilistic.

• "Unitate, unitate"

Crispat la momentele de protocol, cum a fost şi primirea oficială din curtea Palatului Cotroceni, unde se afla şi garda de onoare, Papa a arătat că se simte în largul lui în mijlocul oamenilor obişnuiţi. Pentru politicienii autohtoni lucrurile stau exact invers, cu uşoare momente de alergie la băile de mulţime, atunci când mulţimea nu este adusă cu autocarul plătit de partid.

În toate discursurile rostite în locurile vizitate, Papa a vorbit despre unitatea creştinilor. Acest lucru a fost făcut cu smerenie, atitudinea sa fiind evidentă încă de la sosire, atunci când l-a îmbrăţişat pe mitropolitul Nifon şi i-a sărutat crucea de la gât. Un gest de înaltă apreciere pentru Biserica Ortodoxă. Papa Francisc a vorbit, în cadrul vizitei de la Palatul Patriarhal, despre unitate şi des­pre înflorirea relaţiilor dintre ortodocşi şi catolici, odată cu vizita pe care Papa Ioan Paul al II-lea a făcut-o în 1999: "Călătoria aceea a deschis calea către alte evenimente asemănătoare. Să mergem împreună cu puterea memoriei, nu cu memoria nedreptăţilor suferite sau pricinuite, a judecăţilor şi a prejudecăţilor care ne închid într-un cerc vicios şi ne determină să avem atitudini sterile, ci cu memoria rădăcinilor, a primelor secole în care Evanghelia era vestită cu îndrăzneală şi spiritul profetic a întâlnit şi luminat noi popoare şi noi culturi. (...) Amintirea paşilor făcuţi împreună ne încurajează să mergem spre viitor, având conştiinţa diferenţelor, dar mai ales regăsind mulţumirea atmosferei de familie, memoria comuniunii.

Şi noi avem nevoie să-l ascultăm împreună pe Domnul, mai ales în aces­te ultime vremuri, în care drumurile lumii au dus la schimbări sociale şi culturale rapide. De dezvoltarea tehnologică şi de bunăstarea economică au beneficiat mulţi, dar cei mai mulţi au rămas implacabil excluşi. (...) Globalizarea care impune conformarea a contribuit la dezrădăcinarea valorii popoarelor, slăbind etica şi convieţuirea, poluate în anii recenţi de un copleşitor simţământ de teamă, care deseori duce la atitudini de închidere şi de ură. Avem nevoie să ne ajutăm să nu cedăm seducţiei unei culturi a urii, a unei culturi a individualismului. Fragilitatea legăturilor are repercusiuni în special asupra celulei fundamentale a societăţii, asupra familiei şi ne solicită efortul de a ieşi şi de a merge în întâmpinarea dificultăţii fraţilor şi surorilor noastre, îndeosebi a celor mai tineri".

Patriarhul Daniel a vorbit, la rândul său, despre drumul deschis în urmă cu 20 de ani de Papa Ioan Paul şi de Patriarhul Teoctist: "Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul episcopatului său în Polonia, şi Patriarhul Teoctist au avut o experienţă spirituală comună şi anume au cunoscut anii grei ai regimului comunist, când biserica a fost marginalizată şi persecutată. De aceea, întâlnirea lor la Bucureşti, în zilele de 7-9 mai 1999, a fost marcată de bucuria libertăţii religioase a creştinilor şi amplificată de sărbătoarea Sfintelor Paşti. (...) Predecesorii noştri ne cheamă astăzi şi pe noi să apărăm şi să promovăm credinţa în Hristos şi valorile creştine într-o Europă foarte secularizată pentru a transmite tinerei generaţii credinţa în iubirea milostivă a lui Hristos pentru lume şi credinţa în viaţa eternă a persoanei umane. Totodată, ei ne cheamă să mărturisim, să apărăm şi să promovăm familia creştină tradiţională, formată din bărbat, femeie şi copii, într-o Europă cu un evident declin demografic, un continent care îmbătrâneşte rapid. În acelaşi timp, Evanghelia lui Hristos ne cheamă să promovăm dreptatea, reconcilierea şi solidaritatea în societate".

Tema unităţii a fost reluată la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, în cea de-a doua zi a vizitei, unde Suveranul Pontif a fost aşteptat de peste 100.000 de pelerini: "Nu am venit aici la întâmplare: suntem pelerini. Aici, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, voi veniţi în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintaşilor voştri şi pentru a întări credinţa în Dumnezeu şi devoţiunea faţă de Preacurata Fecioară Maria, reprezentată de monumentala statuie în lemn. Acest pelerinaj anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă; participă la el şi credincioşi de alte confesiuni şi este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii; un apel la a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă şi de viaţă devenită speranţă. A peregrina înseamnă a fi conştienţi că venim, ca popor, în casa noastră. Un popor a cărui bogăţie stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi şi tradiţii; sfântul popor credincios al lui Dumnezeu care, împreună cu Maria, este pelerin, cântând milostivirea Domnului. Dacă în Cana Galileei Maria a mijlocit la Fiul ei să facă prima minune, în fiecare sanctuar Ea veghează şi mijloceşte, nu numai în faţa Fiului său, dar şi în faţa fiecăruia dintre noi, pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului, care alimentează diviziunea şi fragmentarea. Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot constitui un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă. A peregrina înseamnă a ne simţi chemaţi şi îndemnaţi să mergem împreună cerând de la Domnul harul de a transforma vechile şi actualele resentimente şi difidenţe în noi oportunităţi de comuniune; în­seamnă a ne dezancora din siguranţele şi comodităţile noastre în căutarea unui pământ nou pe care Domnul vrea să ni-l dăruiască. A peregrina semnifică provocarea de a descoperi şi de a transmite spiritul de a trăi împreună, de a nu ne fi teamă să ne amestecăm,  de a ne întâlni şi de a ne ajuta".

La Iaşi, unde a fost aşteptat de 100.000 de oameni, Papa a făcut referire la Mihai Eminescu, dar cea mai mare emoţie a fost stârnită atunci când a declarat: "România este «grădina Maicii Domnului», şi în această întâlnire am putut să-mi dau seama de aceasta, pentru că ea este o Mamă care cultivă visurile fiilor, care le păzeşte speranţele, care aduce bucuria în casă".

Dincolo de ce spun capii religioşi sau politici, un lucru a fost evident şi reprezintă un semnal, creştinii catolici şi cei ortodocşi au stat umăr la umăr fără probleme în locurile vizitate de papă, alături de atei, dornici să-l vadă pe şeful statului Vatican. Drumul unităţii nu poate fi făcut fără acest pas.