Victor Negrescu: "Am transmis în PE solicitarea ca în Constituţie să avem explicit că România este parte a UE şi a NATO"

Introducerea în Constituţie a faptului că România este ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO "ar oferi o garanţie că România este parte din cele două structuri şi că niciun partid politic extremist nu ar putea schimba această decizie printr-un vot în parlamentul naţional", afirmă eurodeputatul PSD Victor Negrescu, care, în altă ordine de idei, consideră că, "din perspectiva europeană, nu există niciun fel de problemă" cu comasarea alegerilor, "atât timp cât se face o campanie despre Parlamentul European, care este diferită de cea privind alegerile locale", relatează Agerpres.

"Am avut ieri (luni - n.r.) o intervenţie în Parlamentul European în care am reiterat solicitarea pe care am făcut-o ca în Constituţia României să avem explicitat faptul că România este ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO. Dorim să facem lucrul acesta pentru că actuala Constituţie a României a fost redactată înaintea intrării noastre în cele două organizaţii. Au trecut 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi 20 de ani de la aderarea a NATO şi este timpul ca statutul nostru în aceste două organizaţii să fie clarificat", a spus europarlamentarul S&D la o întâlnire cu jurnalişti români în Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg.

"Introducerea aceasta în Constituţia României ar oferi o garanţie că România este parte din cele două structuri şi că niciun partid politic extremist nu ar putea schimba această decizie printr-un vot în parlamentul naţional. Astăzi, România poate să fie împinsă în afara celor două structuri printr-un simplu vot în Parlamentul României. Un vot, într-adevăr, de două treimi, dar există acest risc, pentru că partidele extremiste, în opinia mea, urmăresc acest obiectiv, ca ţara noastră să iasă cel puţin din Uniunea Europeană", a afirmat Negrescu.

El a precizat că a lansat campania Anti-Ro-Exit pentru a le explica românilor "de ce nu trebuie să se întâmple lucrul acesta (ieşirea din UE şi NATO - n.r.), dar şi care sunt beneficiile apartenenţei noastre la cele două structuri - pornind de la faptul că România are un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro în relaţia cu Uniunea Europeană, până la faptul că NATO ne oferă garanţii de securitate semnificative".

"Pentru a da un răspuns şi extremiştilor, acest demers ar întări suveranitatea poporului român, pentru că doar românii ar fi cei care ar putea să decidă acest lucru, şi nu politicienii, şi evident, nu politicienii de la AUR şi SOS", a adăugat Negrescu.

"Au apărut foarte multe discuţii despre revizuirea Constituţiei, şi în contextul în care aceste discuţii vor fi intensificate, vom face tot ce este posibil pentru ca aceste prevederi să fie incluse în modificarea Constituţiei. Sunt mai multe opţiuni. O opţiune ar fi ca atunci când Parlamentul vine cu o propunere de revizuire a Constituţiei, aceste prevederi să fie incluse deja. Este varianta cea mai probabilă, vehiculată inclusiv de premierul României, Marcel Ciolacu. Al doilea scenariu este ca, în contextul altor referendumuri, să avem şi acest referendum. Nu voi solicita un referendum doar pentru acest lucru. Voi solicita un referendum pentru acest lucru doar dacă apar şi alte referendumuri cu caracter constituţional", a detaliat el.

Potrivit eurodeputatului, eventuala iniţiativă a unui referendum pe această temă ar reveni în sarcina viitorului parlament, format după alegerile legislative din acest an.

"Ne referim la viitorul parlament şi este evident că, pentru a continua în actuala formulă guvernamentală, cu largă majoritate parlamentară, trebuie să avem un proiect de ţară, şi acest proiect de ţară ar putea să fie revizuirea Constituţiei. Această idee a fost vehiculată atunci când a fost realizat actuala coaliţie de guvernare, însă nu eram în contextul favorabil pentru o revizuire a Constituţiei, dat fiind războiul din Ucraina. Dar dacă lucrurile vor intra într-o zonă de stabilitate, atunci ne putem concentra şi pe revizuirea Constituţiei", a detaliat el.

În legătură cu subiectul comasării alegerilor, Negrescu a precizat că, "din perspectiva europeană, nu există niciun fel de problemă" cu o astfel de decizie, "atât timp cât se face o campanie despre Parlamentul European, care este diferită de cea privind alegerile locale".

"Dacă vrem să comasăm alegerile, trebuie să le explicăm românilor de ce o facem. Şi cred că singura explicaţie logică este să spunem că prin comasare eficientizăm cheltuielile şi creştem participarea la vot, practic crescând reprezentativitatea celor care sunt aleşi, legitimitatea democratică. Şi cred că, da, extremiştii din România nu sunt, în opinia mea, reprezentanţii cei mai buni pe care poate să-i aibă ţara noastră. Şi dacă vom avea o participare mai mare la vot, cred că vom afla că, de fapt, aceştia, în ciuda sondajelor de opinie, nu sunt reprezentativi pentru români", a continuat el.

"De regulă, alegerile locale cresc participarea la vot şi automat va creşte participarea la vot şi la alegerile pentru Parlamentul European. Pentru noi este important să avem o campanie specifică pentru Parlamentul European, să explicăm care sunt mizele alegerilor europene şi care este impactul asupra vieţii cetăţenilor. Noi, la nivelul Parlamentului European, am adoptat o serie de recomandări privind modul de organizare a alegerilor pentru Parlamentul European, şi dacă acestea vor fi respectate de statele membre, automat vom avea o diferenţiere şi se vor vedea inclusiv alegerile europene. Pentru această campanie pentru Parlamentul European există şi fonduri specifice, şi regulamente specifice, şi campanii de informare, şi eu cred că alegerile pentru Parlamentul European nu vor avea de suferit, însă este important să explicăm românilor care sunt mizele fiecărui scrutin", a mai declarat eurodeputatul PSD.

În privinţa procesului de desemnare a nominalizării pentru poziţia de comisar din partea României în viitoarea Comisie Europeană, Negrescu a spus că "o astfel de discuţie trebuie să aibă loc în coaliţie, chiar dacă cel care face nominalizarea este prim- ministrul României, şi Guvernul României este responsabil de această propunere".

"Mi-aş dori să avem un comisar care este susţinut într-un sens larg de societatea românească, să existe o dezbatere publică în acest sens, să existe o consultare a Parlamentului României. De fapt, cum nu s-a întâmplat la precedentele nominalizări (...) Se vehiculează tot felul de nume. Aici eu cred că nu contează numele, contează modul în care procedăm. În această logică, eu trebuie să spun explicit, pentru că a fost vehiculat şi numele meu, că nu mă aflu pe nicio listă în această direcţie. Aici vorbim strict de aceste principii. Înţeleg că există alţi candidaţi şi cred că ar trebui şi ei să fie vizibili în această dezbatere publică despre nominalizarea comisarului european", a menţionat el.

"Dacă vom începe discuţiile încă de acum, avem şansa unui portofoliu important. Trebuie să vă spun că premierul României, în discuţiile pe care le-a avut cu oficiali europeni, a vorbit despre reprezentarea României la cel mai înalt nivel sau o reprezentare cât mai bună. Au fost primele tatonări, sunt discuţii la nivelul familiilor politice europene. Sunt câteva momente importante. Avem Congresul PPE la Bucureşti (în martie - n.r.), dar avem şi reuniunea liderilor PES în aprilie la noi în ţară. Sunt momente pe care le putem folosi pentru a creşte profilul României", a adăugat eurodeputatul.

În opinia sa, "România ar trebui să meargă spre un portofoliu economic, unde există competenţe ale Uniunii Europene în materie, pentru că Uniunea Europeană nu are competenţe în materie de politică externă, de exemplu. E strict o opţiune personală".

"Cred că pe această zonă putem să aducem mai multe avantaje României. România nu a mai deţinut niciun portofoliu cu acest tip de profil. Piaţa internă europeană, zona economică, zona de concurenţă, zona de protecţia consumatorilor (...) care ar putea să ajute foarte mult România. Dar, la finalul zilei, dincolo de domeniu, relevant este pentru noi să contăm în Comisia Europeană şi să putem influenţa deciziile. Aş fi vrut să văd lucrul acesta în ultimii ani", a mai subliniat Negrescu.