VICTORIE PENTRU PREŞEDINTELE KLAUS IOHANNIS Curtea Constituţională a validat rezultatele referendumului pe justiţie

Rezultatul referendumului pentru justiţie, convocat de preşedintele Klaus Iohannis şi care a avut loc în 26 mai, a fost validat, ieri, de Curtea Constituţională a României(CCR).

Magistraţii Curţii au respins şi cele cinci contestaţii referitoare la res-pectarea procedurii pentru organizarea şi des-fă-şurarea referendumului.

Decizia CCR reprezintă o victorie pentru pre-şedintele Klaus Iohannis în faţa coaliţiei PSD- ALDE care s-a opus organizării acestui scrutin popular şi care a transmis faptul că întrebările formulate de Administraţia Prezidenţială sunt neclare şi în afara sferei constituţionale.

Potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, CCR "veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi des-făşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia".

De asemenea, art. 46, 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi func-ţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că plenul CCR decide, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului.

Decizia CCR a stabilit practic, ieri, că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului a fost respectată şi a confirmat rezultatele scrutinului.

Potrivit unor surse din interiorul CCR, pre-şedintele Valer Dorneanu, care a fost judecător raportor în această speţă, ar fi intenţionat să sesizeze Comisia de la Veneţia cu o serie de întrebări legate de referendumul pe justiţie.

Dorneanu a renunţat însă la această idee după ce colegii săi din cadrul CCR i-au atras atenţia că toate nelămuririle sale fuseseră deja clarificate de Comisia de la Veneţia în opinii anterioare.

Înaintea publicării în Monitorul Oficial, decizia CCR va fi prezentată Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

La referendumul din 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin "Da" sau "Nu" la întrebările:

1. "Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?"

2. "Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?".

Potrivit datelor finale centralizate şi prezentante în 3 iunie de Biroul Electoral Central, la referendumul din 26 mai au participat 7.922.591 de cetăţeni români cu drept de vot. La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru "nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, referitoare la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.477.865, iar pentru "nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

Imediat după anunţarea rezultatelor finale, preşedintele Klaus Iohannis a avut consultări cu partidele parlamentare cărora le-a propus un acord politic pentru punerea în aplicare a voinţei populare exprimată la referendumul din 26 mai.

Acordul propus de preşedintele ţării a fost semnat doar de partidele de opoziţie - PNL, USR, PMP, Pro România şi UDMR, în timp ce ALDE şi PSD au refuzat să îl semneze deoarece nu includea denunţarea protocoalelor secrete încheiate în domeniul justiţiei între diferite instituţii ale statului.