Pentru primirea sumelor alocate de Comisia Europeană pentru derularea proiectelor din domeniul energetic, trebuie să îndeplinim mai multe condiţii referitoare la faptul că investiţiile respective trebuie să fie verzi, smart, să privească tranziţia energetică sau să fie un rezultat al procesului de cercetare-inovare a precizat europarlamentarul Dan Nica.
Dan Nica a arătat: "În domeniul energiei mai există Fondul de Tranziţie Justă, prin care România are alocaţi 3,3 miliarde euro. Banii respectivi vor putea fi luaţi repede dacă depunem rapid proiecte în acest domeniu. Dar, pentru depunerea acestor proiecte privind tranziţia energetică, este necesar să fie consultate autorităţile locale, industria de profil şi apoi este nevoie de avizul Comisiei Europene pentru a da drumul la planurile respective. Din păcate, consultarea cu autorităţile locale nu a început, aceste autorităţi nu ştiu despre fondul de tranziţie justă şi, din această cauză, probabilitatea să demarăm proiectele începând cu 1 ianuarie 2021 este pusă sub semnul întrebării".
Europarlamentarul consideră autorităţile locale din zonele care vor putea depune proiecte privind tranziţia energetică, adică din judeţele Gorj, Galaţi, Dolj şi Mureş, ar trebui să primească informări despre ce ar trebui să pregătească în următoarea perioadă, deoarece o parte importantă din sumele alocate sunt pentru proiectele care să faciliteze apariţia de noi activităţi economice în regiunile respective.
Tot în domeniul energiei, Dan Nica s-a referit şi la oportunitatea investirii în proiectele legate de hidrogen.
"Este considerată ca prioritate producerea de hidrogen. România are o problemă privind partea de înmagazinare a energiei produse şi ar trebui să depunem un proiect pentru producerea de hidrogen. Dacă facem acest lucru, vom putea să avem bani pentru construirea unei unităţi de înmagazinare de ordinul a sute de megawaţi pe oră de hidrogen. În afara acestor proiecte, ar trebui să ne axăm şi pe producerea energiei de către hidrocentrale. Consider că proiectul privind hidrocentrala de la Tarniţa ar trebui reluat, deoarece vorbim despre o energie verde, care alături de cea eoliană şi de parcurile fotovoltaice ne situează mai sus în clasamentul Uniunii Europene privind procentul de decarbonificare economică a statelor membre", a arătat europarlamentarul Dan Nica.
Domnia sa a precizat că, în acest moment, la Bruxelles, se discută despre măsuri de urgenţă care să protejeze industriile europene în faţa pandemiei şi a industriilor ce vin din ţări ce nu respectă reglementările de mediu şi ajutoarele de stat şi care doresc să preia piaţa europeană şi implicit a României în domenii cum ar fi produsele rezultate din industria siderurgică şi din aluminiu. Dan Nica a menţionat că la ultima discuţie pe care a avut-o cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei Europene, aceasta i-a spus că a fost notificată Organizaţia Mondială a Comerţului cu privire la restricţiile pe care le va impune Uniunea Europeană pentru companiile din state terţe care vor accesez piaţa unică europeană şi care, de exemplu vor fi taxate pentru emisiile de CO2, la nivelul pe care îl plătesc agenţii economici din UE.
Referitor la proiectele şi programele pe care autorităţile din ţara noastră încearcă să le pună în practică, europarlamentarul a precizat că ele nu funcţionează bine deoarece nu preluăm din experienţa celor care au derulat astfel de proiecte.
"În loc să apelăm la împrumuturi date cu caracter cvasi-automat tuturor celor care erau în piaţă şi funcţionau, ne-am înrăutăţit situaţia cu noul program IMM Invest. La IMM Invest nu li se spune firmelor de ce sunt respinse de la creditarea garantată de stat şi s-a dat putere băncilor să dea credit cum şi când vor. De aceea doar 6000 de firme au fost creditate din 600.000, ceea ce înseamnă 1%. Dacă nu le vom da agenţilor economici ceva ca să îi întrenţină, vor intra toţi la terapie intensivă, din punct de vedere economic. Consider că trebuie regândită această chestiune. Marile state europene au dat granturi în funcţie de numărul de angajaţi, câte 10.000 de euro sau 20.000 de euro. Dacă tot dăm împrumuturi cu garanţia statului, ele ar trebui date ca să ţină economia în picioare", a spus Dan Nica.
Domnia sa şi-a mai exprimat nemulţumirea şi cu privire la faptul că, deşi Comisia Europeană alocă 100 miliarde euro pentru cercetare, ţara noastră nu exiistă în acest domeniu. Domnul Nica a precizat că este nevoie de mai multă informare pe partea de cercetare. În opinia europarlamentarului este nevoie să ştim care sunt firmele din domeniul cercetării, cum pot accesa acestea şi universităţile fondurile europene, aşa cum şi cei din agricultură trebuie să cunoască fondurile europene care sunt dedicate dezvoltării activităţilor prestate.
Referitor la finalitatea pandemiei Covid-19, Dan Nica a arătat că deşi patru state mari europene au încheiat un acord pentru cumpărarea a 300 de milioane de doze din viitorul vaccin, aceasta este doar o iniţiativă complementară a acţiunii întreprinsă de Comisia Europeană. Oficialii de la Bruxelles au plătit un avans consistent, din suma de 2,7 miliarde euro, pentru furnizarea numărului necesar de vaccinuri, pentru ca firmele respective să aibă fondurile necesare derulării cercetării, demarării şi finalizării producţiei, astfel încât la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor cetăţenii Uniunii Europene să poată beneficia de vaccinul respectiv.