VIITOR ABANDONAT Emoţie pentru "străini", indiferenţă pentru "vecini"!

Copiii sunt viitorul unei naţiuni, dar din nefericire mulţi dintre compatrioţii noştri şi-au abandonat viitorul. Publicul autohton este foarte sensibil la imaginile în care apar copii ai imigranţilor din Orientul Mijlociu, care îşi duc, temporar, viaţa în condiţii absolut improprii. Reacţia este una firească, mai puţin firească fiind însă nepăsarea manifestată faţă de copii acestei ţări, abandonaţi pe la rude sau abandonaţi pur şi simplu de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Datele oficiale ale Guvernului vorbesc de 83.000 de copii care au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, datele unor fundaţii preocupate de soarta acestor copii vorbesc de o cifră mult mai mare, aproximativ 350.000. Pe de altă parte, conform salvaţicopii.ro, mai mult de jumătate din copiii din ţara noastră (52,2%) se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Cifrele sunt enorme şi creionează un tablou social extrem de trist, cu grosul unei viitoare generaţii crescută şi educată în condiţii improprii. Compasiunea pentru semeni ar trebui să treacă de bariera unui oftat smuls din piept în faţa televizorului.

Recent au intrat în vigoare mai multe măsuri, care, teoretic, au menirea de a permite o monitorizare mai atentă a copiilor cu părinţii plecaţi la muncă, aflaţi în creşterea unor rude. Într-un act normativ adoptat în luna august de către Guvern, care completează procedura de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copiilor cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, se precizează că reprezentanţii Serviciului Public de Asistenţă Socială vor face verificări periodice la domiciliul copiilor aflaţi în această situaţie. Modificările aduse de Guvern cadrului legal privesc şi identificarea copiilor care se afla în situaţii de risc de separare de familie. Criteriile pe baza cărora se evaluează situaţiile de risc au în vedere date despre gospodărie, despre familie şi situaţia economică a acesteia, date despre membrii familiei şi despre persoana care îngrijeşte copilul/copiii, informaţii referitoare la practicile parentale şi sănătatea copilului, precum şi dezvoltarea sa în funcţie de segmentul de vârstă în care se afla, date despre educaţia şi bunăstarea copilului, precum şi date despre locuinţă. Reprezentanţi SPAS vor controla atât performanţele şcolare cât şi sănătatea copiilor. În cazul constatării unor probleme, autorităţile vor cere ajutor de la medicul de familie, învăţător/diriginte sau de la un psiholog. O altă obligaţie a SPAS este să verifice dacă părinţii aflaţi în străinătate au desemnat o rudă care să se ocupe de întreţinerea copilului şi dacă aceasta îndeplineşte condiţiile necesare impuse de lege. Copiii care revin în ţară după cel puţin 12 luni petrecute peste graniţe vor fi, de asemenea, monitorizaţi. Serviciul va cere şcolilor, în ultimul trimestru al fiecărui an, informaţii cu privire la copiii aflaţi în una dintre următoarele situaţii: cu un singur părinte plecat în străinătate, cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, cu părintele unic susţinător plecat în străinătate, reveniţi în ţară după o experienţă de migraţie de cel puţin 12 luni. În 2013, Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a fost modificată şi completată, introducându-se o secţiune destinată protecţiei copilului cu părinţi plecaţi la munca în străinătate.

Din păcate, şi în acest caz distanţa de la teorie la practică este enormă, iar mulţi copii sunt abuzaţi fizic şi emoţional, abandonează şcoala sau trăiesc într-o mizerie cruntă fără ca nicio autoritate să fi sesizată sau să se autosesizeze.