Vînzarea unor pachete de acţiuni ale Loteriei Naţionale şi Imprimeriei Naţionale este clar reglementată de lege

Transferul unor pachete de acţiuni reprezentînd 20% din capitalul social al Loteriei Naţionale şi Imprimeriei Naţionale pentru constituirea Fondului Proprietatea nu este o acţiune singulară a Ministerului Finanţelor Publice şi este clar reglementat de lege, precizează într-un comunicat de presă Ministerul Finanţelor Publice (MFP). "Această măsură a fost luată şi în cazul altor companii de stat, neputîndu-se vorbi de o iniţiativă singulară a MFP de a demara vînzarea unor pachete de acţiuni ale celor două companii", precizează comunicatul.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a înaintat Guvernului, la sfîrşitul anului 2005, un act normativ prin care, în esenţă, astfel cum rezultă şi din motivarea inclusă în cuprinsul său, sînt stabilite măsurile necesare şi totodată concordanţa între prevederile actelor normative ce reglementează activitatea Loteriei Naţionale şi Imprimeriei Naţionale cu cele ale unor legi adoptate anterior de Parlamentul României.

MFP precizează că atît transferul pachetului de 20% din acţiunile celor două companii, iniţierea, derularea şi încheierea de oferte publice secundare cît şi oferirea de acţiuni spre cumpărare salariaţilor celor două companii sînt obligaţii ce decurg din legi adoptate de Parlamentul României.

"Transferul unor pachete de acţiuni reprezentînd 20% din capitalul social al celor două companii (societăţi comerciale, persoane juridice de drept privat, în cazul cărora numai activităţile pe care le desfăşoară sînt acelea care constituie monopol de stat) pentru constituirea Fondului Proprietatea este o măsură care a fost luată şi în cazul altor companii de stat, neputîndu-se vorbi de o iniţiativă singulară a MFP de a demara vînzarea unor pachete de acţiuni ale celor două companii", subliniază comunicatul.

Actul normativ care stă la baza acestui transfer de acţiuni este Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente cu accent special, în acest caz, asupra motivelor includerii în actul normativ a prevederilor grupate în Titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv".

La constituire, capitalul social al Fondului este format din active de la peste 100 de societăţi cu capital de stat. Sursele de constituire a acestui fond sînt reprezentate de participaţii ale statului la societăţi precum BCR - 4%, Transelectrica - 15%, Transgaz - 15%, SC Petrom SA - 10%, CEC SA - 9,9%, Aeroporturi Internaţionale: Otopeni - 20%, Constanţa - 20%, Romtelecom SA - 20%.

Constituirea Fondului Proprietatea reprezintă o etapă importantă în procesul de despăgubire a foştilor proprietari, permiţînd repararea abuzurilor comise de către regimul comunist în materia proprietăţii. Capitalul social al Fondului, deţinut iniţial în totalitate de statul român, va fi împărţit în acţiuni care vor fi transmise cu titlu gratuit către titularii titlurilor de despăgubire sau dobînditorii ulteriori ai acestora, se precizează în comunicat.

Obligativitatea iniţierii procedurilor legale necesare pentru iniţierea, derularea şi încheierea de oferte publice secundare de vînzare pentru pachete de acţiuni de minim 5% precum şi pentru admiterea la tranzacţionare pe piaţa operată de Bursa de Valori Bucureşti decurge din dispoziţiile art.11 din Titlul VII al Legii nr.247/2005 şi priveşte nu numai cele două companii, ci toate societăţile comerciale prevăzute în anexă la acest titlu care nu fac obiectul unei strategii de privatizare către un investitor strategic. Prin urmare, luarea măsurilor în acest scop reprezintă o obligaţie legală care, în privinţa celor două companii, revine Ministerului Finanţelor Publice.

Dreptul salariaţilor, membrilor consiliului de administraţie şi pensionarilor cu ultimul loc de muncă în cadrul celor două companii de a se constitui în asociaţie în scopul cumpărării de acţiuni este recunoscut prin lege (art.1 din Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, modificată şi completată şi art.16 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr.44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ ce, potrivit art.54 din Legea nr.137/2002, completează această lege).

Motivaţia alocării unui pachet din acţiunile celor două companii pentru a fi cumpărat de asociaţiile ce se vor constitui în condiţiile legii rezidă în respectarea dreptului recunoscut acestora prin prevederile legale menţionate anterior în condiţiile în care, potrivit capitolului 2 din Legea nr.137/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prin diminuarea participaţiei statului la cele două companii, în condiţiile Legii nr.247/2005, se realizează o privatizare parţială, statul menţinînd în continuare controlul deplin asupra activităţii acestora, iar beneficiile ce decurg din această acţiune se vor înregistra la nivelul celor două companii, exem-ple în acest sens existînd şi în cadrul Uniunii Europene.

În prezent în ţări europene precum Franţa, Spania, Germania sau Grecia statul deţine monopolul asupra jocurilor de noroc, dar pachetul majoritar de acţiuni nu este deţinut în totalitate de stat. Monopolul statului permite obţinerea de rezultate mari în plan financiar.

Cifra de afaceri a loteriilor de stat din Europa trece de 50 miliarde euro. Loteria finlandeză rulează anual peste un miliard euro, iar cele din Germania sau Franţa au cifre de afaceri de peste patru miliarde euro. Loteria Română are o cifră de afaceri de peste 250 milioane euro.

UE a acordat României, încă din 1992, o facilitate permanentă care recunoaşte monopolul statului asupra jocurilor de noroc, în timp ce Bulgaria a primit această facilitate pentru doar cinci ani. Perioada a trecut dar bulgarii au liberalizat piaţa mai puţin decît România.