Autorităţile încep să-şi pună problema dacă nu cumva comisionul de subscriere pentru fondurile Pilonului II de pensii private obligatorii, de maxim 2,5% perceput din orice depunere, nu este cumva exagerat de mare. Eu mai întreb dacă nu cumva şi comisionul anual de administrare, de maxim 0,6% din activul net nu este la rândul său exagerat de mare în anumite contexte de piaţă.
Dacă am avea o piaţă monetară care să ofere randamente de peste 10%, nimeni n-ar comenta că fondurile - care plasează două treimi din bani în titluri de stat - ciupesc şi ele un amărât de 0,6%. Dacă bursa ar creşte şi ea cu peste 15% pe an, chiar n-ar mai conta că fondurile - care au 20% din bani în acţiuni listate - se aleg şi ele cu ceva firimituri. Ştim cu toţii însă că nu e cazul. Robor se târâie sub 1% de ceva vreme, iar randamentele au scăzut puternic pe piaţa monetară. Puţini deponenţi mai iau peste 1% pentru depozitele la termen, la fel cei care investesc în certificate de trezorerie cu scadenţa la un an. Sigur, la maturităţi mai lungi, câştigul urcă la 2-3%, dar tot mi se pare puţin, în raport cu comisionul de administrare al fondurilor de pensii. Presupunând un randament mediu de 2% pe tot portofoliul de plasamente monetare, ar însemna că administratorii fondurilor îşi opresc pentru sine cam o treime din câştigurile participanţilor din această sursă, ceea ce mi se pare nepermis de mult. Mult mi s-ar părea şi o cincime, procent care s-ar obţine în condiţiile unui randament mediu al plasamentelor monetare de 3% pe an (cam greu spre imposibil de obţinut acum). Sigur, dacă bursa merge bine, cele 20 de procente care sunt investite în acţiuni din activele fondurilor ar putea să facă mai suportabil acest "bir", dar dacă avem corecţii? Scăderea bursei pe fondul unor dobânzi reduse este cea mai dezavantajoasă combinaţie pentru asiguraţi, ei având supriza să nu încaseze mai nimic în plus raportat la contribuţiile virate în astfel de situaţie, contribuţii care oricum sunt taxate din start cu 2,5%. Ba, dacă bursa scade suficient de mult (ca în 2008) ar putea să iasă şi în pierdere în anumiţi ani.
De ce n-am lega atunci comisioanele percepute de administratorii fondurilor de investiţii de nişte referinţe din piaţa monetară şi cea de acţiuni? Cum fondurile pot plasa minim 50% din bani în titluri de stat şi maxim 50% în acţiuni, cum ar suna un comision raportat la Robor şi BET? De exemplu, un comision perceput trimestrial în funcţie de evoluţia celor doi indici în trimestrul anterior, având o valoare care să reflecte ponderile lor în portofoliile fondurilor? Sună bine fixarea unui comision care să nu depăşească 30% din creşterea ponderată a Robor şi BET? Un comision care să poată fi şi zero când pieţele se corectează abrupt?... În felul acesta, asiguraţii simt că pensia lor se simte bine în urma gestionării competente a banilor strânşi de către societăţile de administrare şi că nu riscă să le îngraşe doar pe acestea în anumite conjuncturi de piaţă. Până la urmă, un alt mod de împărţire a riscurilor şi beneficiilor între clienţi şi administratori, unul mai echitabil (vă puteţi imagina acum un context de piaţă în care şi administratorii pierd?).
1. E ok, dar nu stiu daca e si fezabil
(mesaj trimis de Doru în data de 05.09.2017, 08:06)
Propunerea e decenta, poate cu mici variatiuni, ex. 0.1% fix plus intre 0 si 0.5% in functie de indici.
Cred ca e si demotivant si lipsit de o anumita responsabilitate (zero platesti, zero face) sa lasi zero. Cred ca vine si fiscalitatea din urma sa intrebe daca e corect cu zero, ca "scopul unei afaceri e sa faca profit".
Insa trebuie vazute si motivele pentru care vorbim de comisioane oneroase.
In primul rand e vorba de randamentul capitalului investit. Pentru a da un sentiment de siguranta, precum si ca bariera de intrare, legiuitorul sfatuit de consultanti si impins de sindicate a pus o limita relativ ridicata. Ca sa faci randament pe banii aceia (capital investit initial, capital social), trebuie sa pui comisioane mari, chiar daca unii spun azi ca iti trebuie doar un calculator, un mobil si linie de internet ca sa mentii un portofoliu de titluri de stat (lucru cu care nu sunt de acord, dar nici nu e mult departe de realitate). La inceput s-a batut palma pe un set de conditii acceptabile tuturor, care isi arata consecintele azi. Nu sunt convins ca aceleasi parti interesate ar avea o abordare nepartinitoare azi, la o posibila renegociere. Iar ca sa le 'renegociezi' unilateral, cred ca iar nu e corect.
2. Interesant!
(mesaj trimis de Gheorghe Serban în data de 05.09.2017, 14:07)
Ar merita incercat! Cine se incumet sa elaboreze un "model"?
Rog anteopinentul meu (Doru) sa revada expresia "comisionae onoroase". Cred ca ar fi vrut sa spuna altceva. Cele mai multe referite de tip DEX dau ca explicatie pentru "actele oneroase": Acte in care fiecare parte procura celeilalte un avantaj numai in schimbul unui alt avantaj echivalent.
In rest, chiar ar fi necesar ca cineva sa monitorizeze cum se face administrarea acestor fonduri in baza unui contract de "management" cu indicatori clari de performanta.
2.1. M-am uitat si eu, "postopinentul", in DEX (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Marcel în data de 06.09.2017, 14:17)
Prima explicatie:
ONERÓS, -OÁSĂ, oneroși, -oase, adj. (Despre contracte, convenții etc.) Care impune cuiva sarcini; p. ext. împovărător, apăsător; necinstit
3. o prostie
(mesaj trimis de luka în data de 05.09.2017, 21:26)
Fondul de pensii nu e hedge fund...si daca ar fi comisionul de administrare trebuie sa acopere costurile administrative...si eventual mai poate fi stabilit un high watermark pt performanta ....benchmarkul trebuie sa fie fixat dupa modelul comisioanele pe care le cei din vest..aka alte sisteme de pensii din vest. Referinta la indici pt comision nu e corelata cu performanta fondului si nici cu costurile de operare...
3.1. Performanta (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Marcel în data de 06.09.2017, 14:34)
Comisionul pentru un fond de pensii nu trebuie corelat cu aceiasi indicatori de performanta precum cei de hedge fund, sau, in general, pentru fondurile de risc.
Fondul de pensii trebuie sa asigure un randament relativ decent (chiar si aceasta sintagma e greu de transpus in cifre) fara asumarea unor riscuri nepermis de mari. De asemenea, randamentul trebuie sa fie relativ stabil, desi predictibilitatea pietelor financiare e o tema care divizeaza nu doar analistii si investitorii, ci si ... comentatorii.
Revenind, comisionul variabil nu e legat neaparat de performanta (care poate ar stimula fondurile sa-si asume riscuri la limita superioara a mandatului), ci de rezonabilitate: iei mai mult cand pietele prospera, deci ai din ce lua, respectiv mai putin in perioadele cand nimeni nu (prea) face bani, ca sa nu-i para viitorului pensionar un comision impovarator (oneros, cum ar spune tipul de la opinia 1).