VOCI - PROIECTUL DE LA ROŞIA MONTANĂ Cum instigi la proteste populare peste noapte - diversiune sau simplă prostie?

Premierul Mihai Tudose a declarat recent, într-un interviu televizat, că Guvernul va încerca să retragă dosarul înaintat de Cabinetul Cioloş către UNESCO, cu privire la includerea Roşiei Montane în patrimoniul mondial. Argumentul domnului Tudose se bazează pe resursele minerale din zonă, care nu ar mai fi exploatate dacă aceasta devine sit de patrimoniu.

Compania canadiană Gabriel Resources a obţinut în 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care Gabriel Resources deţine o participaţie de 80,69%, iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Mina de la Roşia Montană ar fi fost în top 30 din lume, conform bancherului de investiţii Mihnea Vasilache, într-un articol publicat pe platforma Contributors. Iniţial, conform proiecţiilor Gabriel Resources din anul 2011, firma canadiană urma să extragă aproximativ 20 de tone de aur de la Roşia Montană în primii cinci ani. Valoarea acestora, în prezent, ar fi de aproximativ 821 de milioane de dolari americani, preţ spot. Pe termen lung, firma ar fi exploatat un potenţial de 328 de tone de aur (plus posibile zăcăminte de argint şi minerale rare).

Posibila exploatare a resurselor de aur a dus acum câţiva ani la proteste masive în România şi în străinătate .

Manifestaţii împotriva acestui proiect s-au derulat în Bucureşti, Cluj şi alte oraşe, dar şi în disapora, în perioada 1 septembrie 2013 - 11 februarie 2014. Au fost aduse acuzaţii de corupţie atât preşedintelui Traian Băsescu, cât şi premierului Victor Ponta. Este de menţionat faptul că au existat contra-proteste în favoarea exploatării, de câteva sute de oameni, care au avut loc în zona localităţii Roşia Montană.

Acum, premierul Mihai Tudose a declarat la România TV: "În ianuarie, înainte să plece [ n.r. Guvernul Cioloş], în ultimele zile, toată zona respectivă a declarat-o arie protejată natural şi a trimis hârtiile la UNESCO. Adică în traducere «nu mai sapi o gropiţă acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată», lucru care probabil că va conta la acel arbitraj. De ce a făcut-o? Nu ştiu. El era şeful tribului acela de tehnocraţi. Să spună că habar n-a avut, lucru pe care eu tind să-l cred, că nu prea ştia ce se întâmplă pe acolo. Vom încerca să retragem dosarul înaintat către UNESCO, să scriem că nu ne mai menţinem punctul de vedere, punându-ne într-o situaţie absolut ciudată faţă de organismele internaţionale de profil, încercăm să vedem. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis. Acolo sunt zăcămintele noastre".

Declaraţiile premierului vin în contextul anunţării unor noi proteste de stradă cu privire la un pachet de reforme ale justiţiei care a fost înaintat CSM-ului şi care se bucură de susţinerea Partidului Social Democrat, din care Mihai Tudose face parte.

Declaraţiile premierului despre proiectul de la Roşia Montană au inflamat o parte din opinia publică, sugerând că poate fi un nou subiect de protest împotriva Guvernului, ceea ce riscă să aducă înapoi, în piaţa Victoriei, o parte din cei 1 milion de manifestanţi împotriva OUG 13.

În 2016, Gabriel Resources a apelat la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale (Centrul Internaţional pentru Disputarea Investiţiilor). Pe 29 aprilie 2017, firma canadiană a anunţat că va cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari statului român pentru pierderile înregistrate ca urmare a nerespectării de către partea română a tratatelor de investiţii. Conform BURSA, solicitarea de despăgubiri este bazată pe evaluarea efectuată de un expert independent.

Guvernul Cioloş a refuzat, iniţial, să depună dosarul la UNESCO, datorită litigiului cu Gabriel Resources.

Dosarul "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană" a fost depus, însă, într-un final, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloş, de Ministerul Culturii la UNESCO. Procesul aferent a fost demarat în 2011, însă, de către Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, în timpul mandatului lui Emil Boc. Decizia ar putea fi luată la mijlocul lui 2018 de către forul internaţional, dacă cererea nu este retrasă.

Premierul Mihai Tudose a explicat, marţi, la România TV: "Eu nu cred că vom pierde. (...) Ei invocă foarte multe investiţii făcute, dar investiţiile le-au făcut în «salvăm patrimoniul de acolo», au mai făcut o biserică, au plătit nişte oameni (...), erau plini de spoturi (...) cu familii fericite că au venit investitorii acolo. Spoturile acelea costau. Ei au tras acum linie, au adunat toate acele cheltuieli şi au spus «Uite cât am investit noi». Stai un piculeţ, că tu ai spus că investeşti în mining, în săpat după aur, nu în spoturi (...), nu în muzee, nu în altceva".

Demonstraţiile de acum câţiva ani împotriva exploatării de la Roşia Montană au stârnit noi valuri de proteste. Oamenii au ieşit în stradă, acuzând corupţia clasei politice. Într-o anumită măsură, ritmul bătut de tinerii de la Piaţa Universităţii, darabana sticlelor de plastic în asfalt a deschis uşa nemulţumirii populare împotriva corupţiei. Exemplul a fost preluat, un an mai târziu, ca reacţie la tragedia de la Colectiv şi, mai recent, de protestele împotriva OUG 13.

Premierul s-a aşezat pe un butoi cu pulbere, chiar dacă argumentul folosit este justificat, cel puţin faţă de electoratul mai naţionalist sau cel puţin conservator al PSD-ului. Electoratul PSD nu iese în stradă, însă, iar cronologia evenimentelor din Piaţă, începând de la o simplă bătaie cu sticla de plastic în asfalt, sugerează că premierii numiţi de PSD, perceput drept întâiul partid corupt al ţării, mai şi cad, uneori; culmea, tot din greşeli prosteşti de comunicare!