Volatilitate pe piaţa petrolului, din cauza temerilor legate de cerere

Preţurile petrolului au fluctuat vineri, la bursele externe, în condiţii de lichiditate redusă, încheind o săptămână marcată de îngrijorările legate de cererea de profil din partea Chinei şi de negocierile Occidentului, fără rezultat, privind plafonarea preţului petrolului rusesc.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna ianuarie a urcat cu 0,3% în a doua parte a zilei de vineri, la ICE Futures Europe, atingând 85,58 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în ianuarie a crescut cu 0,6%, la 78,40 dolari barilul la ora locală 09.48.

Pe întreaga săptămână trecută, preţul ţiţeiului a pierdut teren, aceasta fiind a treia scădere săptămânală consecutivă.

"Lichiditatea redusă, preocupările legate de cererea din partea Chinei şi contextul evaluării efectelor recesiunii sunt factorii-cheie care influenţează preţul petrolului", spune, conform Reuters, Virendra Chauhan, analist-şef la APAC Energy Aspects.

Potrivit Reuters, China, cel mai mare importator de petrol din lume, a raportat vineri un nou record zilnic privind numărul infecţiilor cu Covid-19, în timp ce oraşele din întreaga ţară au continuat să impună restricţii de mobilitate şi alte măsuri pentru controlul focarelor. Această situaţie începe să afecteze cererea de combustibil, traficul scăzând. Conform Australia & New Zealand Banking Group, cererea de petrol din China este cu aproximativ un milion de barili pe zi mai mică decât media înregistrată în ţara asiatică.

Menţionăm că, săptămâna trecută, Uniunea Europeană şi ţările G7 nu au reuşit să ajungă la un acord privind impunerea unui plafon de preţ pentru petrolul rusesc. Diplomaţii G7 şi ai UE au discutat despre un plafon cuprins între 65 şi 70 de dolari pe barilul de ţiţei rusesc, cu scopul limitării veniturilor care finanţează ofensiva militară a Moscovei în Ucraina. Există unele diferenţe de opinie între statele membre ale UE, în condiţiile în care Polonia consideră că un plafon de 65 de dolari este mult prea îngăduitor pentru Moscova, iar Grecia nu vrea să coboare sub 70 de dolari.

Analiştii băncii americane de investiţii Goldman Sachs Group Inc. sunt de părere că un plafon de preţ mai mare ar reduce riscul unor represalii din partea Moscovei, dar totodată şi-au exprimat unele îndoieli că mecanismul ar putea fi pus în aplicare.

Potrivit Reuters, tranzacţiile de pe piaţa ţiţeiului vor rămâne sub nota prudenţei până în 5 decembrie, când va intra în vigoare interdicţia UE asupra ţiţeiului rusesc. În ziua anterioară - 4 decembrie - este programată următoarea reuniune a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi a aliaţilor săi (OPEC+) privind strategia viitoare.

• AIE: "Europa ar trebui să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze, în următoarele luni"

Europa ar trebui să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze în lunile care vin, datorită rezervelor considerabile, deşi continentul s-ar putea confrunta cu o criză energetică mai mare în următoarea iarnă, a avertizat recent şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), Fatih Birol, conform AP.

Excluzând evenimentele neprevăzute, "Europa va depăşi această iarnă cu unele dificultăţi economice şi sociale", în urma rezultatului eforturilor de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti şi a majorării costurilor cu energia, din cauza războiului din Ucraina. Dar "următoarea iarnă va fi dificilă", a apreciat directorul general al AIE la o conferinţă organizată la Berlin.

Acesta susţine că livrările de gaze ruseşti către Europa ar putea fi oprite complet anul viitor, în timp ce cererea din China pentru gaze naturale lichefiate (GNL) pare să se redreseze, în urma revenirii economiei după pandemie, notează Agerpre.

AIE previzionează că noile capacităţi de gaze care vor fi disponibile în 2023 se vor situa la cel mai redus nivel din ultimele două decenii. "Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor", a declarat Birol, adăugând că solidaritatea în rândul statelor europene reprezintă cheia.

Şeful AIE consideră că Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie de către cumpărătorii din Europa, în urma invadării Ucrainei.

Înainte de război, Rusia livra 75% din gaze şi 55% din petrolul de care avea nevoie Europa, de aceea Moscova este nevoită să găsească acum alte pieţe pentru exporturile sale de energie, a explicat Birol. Acesta crede că "Rusia va pierde bătălia cu energia", iar calculele AIE arată că până în 2030 Moscova va pierde venituri de aproximativ 1.000 miliarde de dolari din cauza războiului declanşat în Ucraina.

Deşi criza din energie afectează sever statele în curs de dezvoltare, şeful AIE susţine că le va ajuta să accelereze tranziţia la soluţii alternative pentru combustibilii fosili, dar va fi necesară majorarea investiţiilor.

• Polonia vrea să îngheţe tarifele gazelor pentru consumatorii casnici

Guvernul polonez va propune ca tarifele gazelor pentru consumatorii casnici să fie îngheţate la nivelul din 2022, a anunţat vineri ministrul polonez al Mediului, Anna Moskwa, informează Reuters.

La fel ca alte ţări europene, Polonia se confruntă cu o creştere explozivă a preţurilor energiei într-un moment în care iarna se apropie iar cererea de gaze creşte.

"Noi propunem o îngheţare completă a tarifelor gazelor pe care gospodăriile le vor plăti, la nivelul din acest an. Vorbim despre o sumă netă", a declarat Anna Moskwa, precizând că nivelul veniturilor nu va fi luat în calcul ca un criteriu care să condiţioneze îngheţarea tarifului.

Pe lângă îngheţarea tarifelor, aproximativ 300.000 de gospodării cu venituri reduse vor fi eligibile să beneficieze de sprijin guvernamental la plata facturilor la gaze, notează Agerpres.

Aceste măsuri ar urma să coste statul polonez aproximativ 30 de miliarde de zloţi (6,63 miliarde de dolari), a estimat Anna Moskwa.

• Spania: "Veniturile din taxa pe veniturile excesive din energie vor fi sub aşteptări"

Guvernul Spaniei va colecta cu 400 de milioane de euro mai puţin decât estima din taxa pe veniturile excesive ale companiilor din energie, după ce proiectul a fost revizuit vineri de Camera inferioară a Parlamentului, a anunţat ministrul Bugetului, Maria Jesus Montero, transmite Reuters.

Unele partide regionale din nordul Spanei, unde companiile din energie au o prezenţă semnificativă, au făcut presiuni pentru modificarea proiectului înainte să fie supus la vot. Astfel, sunt exceptate de la taxa pe profiturile excesive activităţile reglementate şi operaţiunile din străinătate ale marilor companii de utilităţi, notează Agerpres.

Unele firme de profil au ameninţat că vor da în judecată Guvernul dacă taxa de 1,2% pe veniturile companiilor de utilităţi era aprobată în forma iniţială.

În primă fază, Guvernul estima că va obţine 4 miliarde de euro în 2023 şi 2024 din taxele impuse companiilor din energie, bani cu care urma să finanţeze subvenţiile acordate gospodăriilor pentru a face faţă presiunilor asupra costului vieţii. Înainte de amendamente, compania spaniolă Endesa, deţinută de grupul italian Enel, a avertizat că taxa i-ar putea cauza prejudicii de aproximativ 300 milioane de euro pe an.

Firma de investiţii RBC a apreciat că impactul taxei asupra Iberdrola, unul dintre liderii globali în domeniul energiei regenerabile, ar fi de aproximativ 400 milioane de euro, în timp ce impactul asupra firmei Repsol ar fi de aproximativ 800 milioane de euro.

Reprezentanţii Iberdrola şi Repsol nu au dorit să comenteze informaţia, în timp ce oficialii Endesa au spus că estimările privind costurile suportate de firmă rămân la 300 milioane de euro.

Propunerea privind taxarea veniturilor excesive ale companiilor din energie va fi acum trimisă la Senat, care o poate aproba sau o poate retrimite Camerei inferioare a Parlamentului, dacă sunt făcute amendamente de către senatori.