Rebelii sirieni care au preluat puterea la Damasc au primit drone şi alte tipuri de sprijin din partea agenţilor de informaţii ucraineni, care au dorit să submineze Rusia şi aliaţii săi sirieni, potrivit unor surse citate de editorialistul David Ignatius de la "The Washington Post", transmite news.ro.
În urmă cu patru-cinci săptămâni, serviciile secrete ucrainene au trimis la cartierul general al rebelilor din Idlib 20 de operatori de drone experimentaţi şi 150 de drone FPV (first-person-view, pilotul unei astfel de drone vede tot ceea ce poate vedea camera dronei ca şi cum s-ar afla în interiorul acestui dispozitiv - n.r.), pentru a ajuta Hayat Tahrir al-Sham (HTS), principala grupare rebelă care avea sediul acolo, au declarat sursele bine informate.
Totuşi, ajutorul de la Kiev a jucat doar un rol modest în răsturnarea preşedintelui sirian Bashar al-Assad, cred sursele de informaţii occidentale. Dar a fost notabil, ca parte a unui efort ucrainean mai amplu de a lovi în secret operaţiunile ruseşti din Orientul Mijlociu, Africa şi chiar din interiorul Rusiei.
Programul de asistenţă al Ucrainei în Siria a fost un secret mai mult sau mai puţin bine păstrat, deşi oficiali de rang înalt ai administraţiei Biden au declarat în mod repetat, ca răspuns la întrebările jurnalistului Washington Post, că nu erau la curent cu acest program. Motivaţia Ucrainei este evidentă: confruntându-se cu un atac rusesc în interiorul ţării lor, serviciile secrete ucrainene au căutat alte fronturi pe care să poată afecta Rusia şi să-i submineze clienţii, scrie David Ignatius.
Într-un articol din 3 iunie, Kyiv Post relata că rebelii sirieni, sprijiniţi de agenţi ucraineni, au efectuat mai multe atacuri asupra instalaţiilor militare ruse în Siria. Acest sprijin, coordonat de unitatea specială "Himik" din cadrul serviciului de informaţii ucrainene (GUR), a inclus atacuri asupra unui buncăr şi alte ţinte, iar sursa a menţionat că operaţiunea a fost realizată în colaborare cu opoziţia siriană.
Pe de altă parte, oficialii ruşi se plâng de luni de zile de eforturile paramilitare ucrainene din Siria. Aleksandr Lavrentiev, reprezentantul special al Rusiei pentru Siria, a declarat într-un interviu acordat agenţiei TASS în luna noiembrie: "Avem într-adevăr informaţii că specialişti ucraineni din Direcţia principală de informaţii a Ucrainei se află pe teritoriul Idlib". Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a făcut o afirmaţie similară în septembrie cu privire la "emisarii serviciilor secrete ucrainene" din Idlib. El a susţinut că aceştia desfăşoară "operaţiuni murdare", potrivit ziarului sirian Al-Watan, care a afirmat că generalul-locotenent Kirilo Budanov, şeful GUR, a fost în contact personal cu HTS.
Înainte ca ofensiva HTS să îl răstoarne pe Assad, oficialii ruşi au afirmat că legătura Ucrainei cu grupul rebel a fost o încercare de a recruta luptători sirieni pentru războiul ucrainean împotriva Kremlinului. Un raport din septembrie publicat pe un site online numit Cradle susţinea că Ucraina a oferit 75 de vehicule aeriene fără pilot în cadrul unui acord cu HTS de tip "drone contra luptători". Dar nu există nicio dovadă independentă care să susţină această afirmaţie rusă, precizează jurnalistul de la The Washington Post.
Rusia a fost surprinsă de avansul rapid al grupului HTS asupra Damascului, dar sursele ruseşti au încercat să minimizeze implicarea Ucrainei în acest context, observă jurnalistul David Ignatius.
Un articol din 2 decembrie din Middle East Eye citează un cont rusesc de Telegram, despre care se spune că reflectă opiniile armatei ruse, care a minimalizat asistenţa Kievului: "În primul rând, membrii GUR au vizitat Idlib, dar au rămas acolo doar pentru o perioadă scurtă de timp" - nu suficient pentru a instrui sirienii să opereze vehicule aeriene fără pilot (UAV) de la zero. "În al doilea rând", continuă mesajul, "HTS are de mult timp propriul său program de drone fără pilot".
Operaţiunea din Siria nu este singurul caz în care serviciile de informaţii militare ucrainene operează în străinătate pentru a hărţui agenţii ruşi. BBC a relatat în august că Ucraina a ajutat rebelii din nordul Mali să prindă în ambuscadă mercenari ruşi din Grupul Wagner. Atacul din 27 iulie a ucis 84 de agenţi Wagner şi 47 de malieni, a precizat BBC. Andrii Iusov, purtător de cuvânt al GUR, a promovat operaţiunea din Mali câteva zile mai târziu, afirmând că rebelii din Mali "au primit informaţiile necesare, şi nu doar informaţii, care au permis o operaţiune militară de succes împotriva criminalilor de război ruşi", potrivit BBC. După atac, Mali şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Ucraina.
Budanov a promis în aprilie 2023 că Ucraina îi va urmări pe ruşii vinovaţi de crime de război "în orice parte a lumii". Operaţiunile agresive de spionaj ale lui Budanov au îngrijorat uneori administraţia Biden, au declarat oficiali americani pentru The Washington Post. Întrebat într-un interviu despre operaţiunile atribuite GUR împotriva miliţiei Wagner în Africa, Budanov a răspuns: "Desfăşurăm astfel de operaţiuni menite să reducă potenţialul militar rus, oriunde este posibil. De ce Africa ar trebui să fie o excepţie?"
La fel ca incursiunile Ucrainei în Africa şi asaltul său asupra regiunii Kursk din interiorul Rusiei, operaţiunea secretă din Siria reflectă o încercare de a lărgi câmpul de luptă - şi de a-i răni pe ruşi în zone în care aceştia nu sunt pregătiţi. Ajutorul Ucrainei, deşi nu a fost decisiv, a contribuit într-o anumită măsură la lovitura dată celui mai important aliat al Rusiei în Orientul Mijlociu. Rusia, la fel ca Israelul în faţa atacului Hamas din octombrie 2023, a prevăzut acţiunile rebelilor susţinuţi de Ucraina, dar nu a reuşit să se mobilizeze eficient pentru a le opri şi a preveni efectele devastatoare, a concluzionat articolul din The Washington Post.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.12.2024, 21:50)
Ultima frază este...de top