XTB: Războiul din Ucraina, efecte devastatoare şi asupra economiei

Conflictul armat din Ucraina ar fi trebuit să se încheie, conform aşteptărilor Rusiei, cu decizia guvernului de la Kiev de a capitula chiar în primii zeci de ore de la atac. Au trecut, însă, doi ani de la izbucnirea războiului, timp în care economia ucraineană a suferit daune semnificative, impactul fiind extins şi în restul lumii, conform unei analize realizate de experţii XTB, casă de brokeraj listată pe bursa de la Varşovia.

Rusia a pierdut, în 2022 şi în 2023, puţin peste 11% din PIB-ul său din cauza războiului, arată cercetarea efectuată de Institutul Naţional de Cercetări Economice şi Sociale. La polul opus, nu este surprinzător că, în cazul Ucrainei, pierderile se ridică la câteva zeci de procente. Cu toate acestea, impactul global este limitat şi se ridică la aproximativ 1 procentual. În Zona Euro, impactul este chiar mai mare, unde au fost înregistrate pierderi de 1,2 şi 1,5 puncte procentuale în ultimii doi ani.

"Conflictul armat a dus la întreruperea multor rute comerciale, dar, cel mai important, a provocat o creştere semnificativă a preţurilor produselor de bază. Rusia este un important producător şi exportator de mărfuri precum petrol, gaze naturale, grău, porumb, aluminiu, paladiu şi îngrăşăminte. Aşadar, suspendarea temporară a accesului la piaţa produselor din Rusia, cauzată în partea de sancţiuni, a dus la majorarea preţurilor cu câteva sute de procente în multe situaţii. Acest lucru a alimentat, bineînţeles, inflaţia, care răspundea deja la un aflux semnificativ de capital din partea guvernelor şi a băncilor centrale după pandemie", arată analiştii XTB.

Impactul războiului dintre Rusia şi Ucraina a adăugat aproximativ 1,8 procentuale la inflaţia mondială în 2022 şi 0,9 puncte procentuale în 2023. Lipsa accesului la resurse energetice ieftine din Rusia a dus la creşterea semnificativă a preţurilor în Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria şi ţările baltice. În cele din urmă, au fost identificate alternative pentru livrările din Rusia, dar singurele avantaje ale acestor situaţii sunt diversificate şi securitate energetică sporită pentru viitor.

Piaţa de mărfuri a revenit la normal, odată cu inflaţia

Preţurile materiilor prime s-au normalizat relativ rapid, având în vedere preocupările legate de disponibilitate. Petrolul brut a rămas la peste 100 de dolari pe baril din februarie în iunie 2022. Totuşi, după ce Rusia şi-a redirecţionat resursele către piaţa asiatică, sa impus ca Europa să identifice furnizori alternativi, ceea ce a dus la o scădere cu 50 % a preţurilor petrolului, de la vârfurile din 2022, la minimele din 2023.

Grâul a fost într-o situaţie similară. Acordul cu Rusia privind exportul de grău ucrainean pe cale maritimă a permis explorarea altor pieţe şi trecerea la transportul terestru, deşi acest lucru a dus la probleme semnificative pentru fermierii europeni, care au fost nevoiţi să "concureze" cu grăul ucrainean şi cu alte produse agricole. . Din fapt că transportul rutier presupune costuri de câteva ori mai mari decât cel maritim, mărfurile agricole şi-au încheiat călătoria în ţările vecine, ceea ce este o problemă atunci când se încearcă îmbinarea intereselor proprii cu sprijinul pentru statul ucrainean.

Situaţia a fost mult mai complicată în cazul gazelor naturale. Gazul rusesc ajungea în Europa prin conduce, aşa că renunţa la această resursă nu părea atât de evidentă. Cu doar câţiva ani mai devreme, Germania făcea presiuni pentru schimbări pe plan energetic, cu accent pe gaz - în special cel rusesc. În acest moment, Germania se confruntă cu o stagnare, care are legătură cu faptul că ţara sa dezvoltat materiilor prime ieftine, care sunt, în prezent, în deficit de ofertă. Preţurile gazelor naturale în Europa au revenit, însă la nivelurile de dinainte de pandemie. Cu toate acestea, merită remarcat faptul că tarifele erau deja în creştere în 2021, când Rusia a ameninţat că va suspenda livrările către Europa.

Gazul din Rusia nu mai are o problemă pentru Europa

Europa a trecut la gazul GNL, iar preţurile au început să se apropie de nivelurile de dinainte de pandemie, evoluţie care este legată şi de creştere a competitivităţii pe piaţa gazelor lichefiate. Europa încă mai importă gaze din Rusia sub formă de GNL, dar de companii private şi într-o măsură mai redusă, deşi se aşteaptă ca şi acest import să înceteze în viitorul apropiat, potrivit analiştilor din cadrul XTB. Cu toate acestea, trebuie subliniat că lipsa accesului la piaţa europeană a petrolului este cea mai dăunătoare pentru Rusia, deşi în acest caz au fost găsite şi rute alternative.

"Au existat adesea transbordări, schimbări de pavilion sau pur şi simplu vânzarea de produse petroliere ale destinaţiilor inexistente anterior. În prezent, combustibilul din India ajunge în Europa, în timp ce producătorii şi-au mărit semnificativ exporturile către Kazahstan şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică", arată analiştii financiari XTB.

SUA îndreaptă atenţia către alte regiuni-cheie

Conflictul din Ucraina este, de doi ani, un subiect adus în centrul atenţiei în fiecare zi - în special în ceea ce priveşte ajutorul de care are nevoie de statul condus de Volodimir Zelenski. Totuşi, nu toată lumea mai este dispusă să continue să sprindă Ucraina, dacă există riscul extinderii conflictului în alte ţări. Statele Unite deja se arătau mai puţin interesate de Europa înainte de conflict şi priveau mai mult spre Taiwan. În paralel, situaţia din Orientul Mijlociu a devenit o preocupare "fierbinte" pe agenda liderilor lumii - nu numai în legătură cu conflictul dintre Israel şi Hamas, ci şi din cauza atacurilor Houthi susţinute de Iran, asupra navelor comerciale. Având în vedere această situaţie, piaţa petrolului ar putea deveni chiar mai tensionată decât sa dovedit în cazul războiului dintre Rusia şi Ucraina.

Noi sancţiuni pentru Rusia, dar ajutoare suspendate pentru Ucraina

Încă de la invaziei, Rusia a fost izolata de sistemul financiar global, iar multe străine active au fost îngheţate. Instituţiile internaţionale de eforturi pentru a confisca aceste fonduri şi pentru a le aloca pentru reconstrucţia Ucrainei, proces care va fi unul anevoios, având în vedere complexitatea aspectelor juridice. Între timp, situaţia actuală de pe linia frontului a ajuns la un impas, deşi există, de asemenea, rapoarte privind probleme mari pentru Ucraina din cauza lipsei de echipament militar suficient. Senatul SUA a adoptat un proiect de lege în valoare de 95 de miliarde de dolari, o mare parte din sprijinul fiind destinat ajutorului pentru Ucraina, Israel şi Taiwan. Cu toate acestea, preşedintele Camerei Reprezentanţilor a decis să-i trimită pe congresmeni într-o vacanţă de două săptămâni, iar fondurile sunt în prezent în aşteptare - chestiune legată, desigur, de strategiile politice.

Aceste fonduri ar trebui, în cele din urmă, să fie deblocate, ceea ce ar duce la creşterea a ajutorului global al SUA la 170 de miliarde de dolari. Având în vedere că, din 2023, de când republicanii au preluat majoritatea în Camera Reprezentanţilor, nu a fost aprobat niciun ajutor major pentru Ucraina, se ridică întrebarea: ce se întâmplă dacă Donald Trump câştigă alegerile?

Alegerile din SUA, importante şi pentru Ucraina

Declaraţiile recente ale fostului preşedinte Donald Trump cu privire la dorinţa de a se retrage din NATO sau cele prin care se încurajează, indirect, Rusia să atace ţările insuficiente în s-au aflat, aşa cum era de aşteptat, în centrul atenţiei. Pentru majoritatea ţărilor europene, aceasta nu este o problemă. Polonia are cele mai mari cheltuieli de apărare ca procent din PIB, în comparaţie cu toate ţările membre NATO - chiar mari decât Ucraina. Germania şi Franţa se alătură, de asemenea, grupului de state care cheltuiesc mai mult de 2% din PIB. Cu toate acestea, industria de apărare din Europa nu este atât de puternică pe cât ar putea părea. Livrările din Europa către Ucraina sunt insuficiente, ceea ce a dus, de asemenea, la o concentrare şi mai mare a acestui stat pe producţia internă.

În privinţa declaraţiilor lui Trump, nu doar situaţia din Europa ar fi ameninţată, ci şi cea din Asia şi din Orientul Mijlociu.

"Cel mai probabil, ne-am putea aştepta la un alt război comercial, care ar putea escalada într-un conflict mai amplu. Pe de altă parte, Trump s-ar putea concentra pe Orientul Mijlociu din punct de vedere militar, ceea ce ar putea duce, de asemenea, la mişcări semnificative pe piaţa materiilor prime energetice. Deşi victoria lui Trump ar putea fi de bun augur pentru americani sau pentru companiile americane în ceea ce priveşte controlul impozitelor (aşa cum a fost cazul în 2016), consecinţele altor acţiuni ar putea fi devastatoare", subliniază analiştii XTB.