Zelenski insistă pentru o întâlnire directă cu Putin, Biden spune că Putin are în vedere folosirea armelor biologice şi chimice în Ucraina

Orice compromis în negocierile cu Rusia va fi supus unui referendum naţional, a anunţat ieri preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Kremlinul a răspuns prin vocea purtătorului de cuvânt, care a afirmat că Ucraina are dreptul suveran de a decide convocarea unui referendum asupra unui posibil compromis între cele două ţări pentru încheierea războiului.

Zelenski a mai declarat, ieri, că Ucraina nu este acceptată în NATO deoarece ţările din alianţă se tem de Rusia. De asemenea, Kievul a acuzat ieri armata rusă că a răpit trei israelieni din Melitopol, iar Joe Biden, preşedintele Statelor Unite, care urmează să ajungă mâine în Europa, a declarat că sunt semne clare că Putin are în vedere folosirea de arme biologice şi chimice în Ucraina. Biden a mai afirmat că acuzaţiile Rusiei cu privire la armele biologice şi chimice ale Ucrainei sunt false.

Premierul Ungariei Viktor Orban a vorbit ieri despre "propuneri periculoase pe masa NATO", Kievul a susţinut că a fost dejucată o nouă tentativă de asasinare preşedintelui Zelenski, iar Gazprom şi-a majorat luni livrările de gaze naturale spre Europa.

• Departamentul Apărării SUA: "Ajutăm la colectarea de dovezi cu privire la crimele de război comise de forţele armate ale Rusiei"

Pentagonul a acuzat, ieri, forţele armate ruse de comiterea de crime de război în Ucraina. Kremlinul a efectuat atacuri la întâmplare ca parte a unei strategii intenţionate în conflictul din Ucraina, a afirmat purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării de la Washington.

"Vedem cu siguranţă dovezi clare că forţele ruseşti comit crime de război şi ajutăm la colectarea de dovezi în acest sens", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. "Dar există procese de investigare care vor continua şi vom lăsa să se întâmple acest lucru. Vom contribui la acest proces de investigaţie", a mai adăugat Kirby.

Totodată, preşedintele american Joe Biden a mai afirmat în debutul săptămânii că India reprezintă o excepţie în rândul aliaţilor Statelor Unite în condiţiile răspunsului "ezitant" la invazia rusă a Ucrainei.

• Armata Ucrainei: "Forţele ruse mai au muniţie şi mâncare pentru cel mult trei zile"

Armata ucraineană susţine, într-un raport dat publicităţii ieri dimineaţa, că forţele ruse mai au muniţie şi mâncare pentru cel mult trei zile, informează The Guardian.

"Conform informaţiilor pe care le avem, forţele ruse de ocupaţie care acţionează în Ucraina au muniţie şi mâncare pentru cel mult trei zile", se arată în raport.

Oficialii ucraineni au precizat că situaţia este la fel şi în ceea ce priveşte combustibilul.

Armata rusă a informat la rândul ei ieri că a capturat un număr de peste 500 de soldaţi ucraineni ca prizonieri de război: "Aceştia sunt prizonieri ucraineni pe care suntem pregătiţi să-i oferim la schimb (pentru soldaţii ruşi capturaţi)".

• Sirenele antiaeriene încep să sune la Odesa

Sirenele antiaeriene au început ieri să răsune la Odesa, oraşul strategic ucrainean de la Marea Neagră. Ieri dimineaţa, oraşul Odesa s-a trezit în sunetul sirenelor antiaeriene, potrivit corespondentului BFM TV aflat în oraşul din sudul Ucrainei. Până acum Odesa a fost ferit de atacuri, însă odată cu avansul trupelor ruseşti din sud, oraşul a început să fie bombardat. Primele bombe au căzut în Odesa luni dimineaţă.

• Tribunalul Lefortovo din Moscova l-a declarat pe liderul opoziţiei Alexei Navalnîi vinovat de fraudă pe scară largă

Cea mai importantă figură a opoziţiei din Rusia, Alexei Navalnîi, a fost condamnat la încă nouă ani de închisoare, într-un caz de fraudă despre care susţinătorii săi spun că este fabricat şi motivat politic. Navalnîi ispăşeşte deja trei ani şi jumătate de închisoare pentru că a încălcat condiţiile de eliberare pe cauţiune în timp ce se afla în spital.

Un judecător l-a găsit acum vinovat de fraudă şi sfidare a instanţei. De asemenea, el a fost amendat cu 1,2 milioane de ruble (11.535 de dolari), potrivit Reuters. Procurorii l-au acuzat că a furat 4,7 milioane de dolari din donaţiile făcute către fundaţia sa anticorupţie, acum interzisă în Rusia.

Pronunţându-şi verdictul, judecătoarea Margarita Kotova a declarat că "Navalnîi a comis o fraudă, furtul proprietăţii altora de către un grup organizat". Navalnîi a fost reţinut când s-a întors în Rusia anul trecut, după ce a supravieţuit unei otrăviri pe care a pus-o pe seama Kremlinului.

• ONU: "Peste 3,5 milioane de oameni au fugit din Ucraina"

Peste 3,52 milioane de oameni au plecat din Ucraina după ce Rusia a invadat ţara, arată datele agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), citate de publicaţia britanică The Guardian.

Peste 2 milioane au traversat graniţa cu Polonia, potrivit sursei citate.

• Medvedev acuză Polonia de "rusofobie": "Politicieni mediocri cu semne clare de demenţă senilă"

Fostul preşedinte şi prim-ministru al Rusiei Dmitri Medvedev a acuzat, ieri, politicienii "mediocri cu semne clare de demenţă senilă" (sic!) de la Varşovia că răspândesc "rusofobie".

Într-un mesaj postat pe Telegram în care face mai multe referinţe la nazism, Medvedev afirmă că Varşovia a uitat "că armata sovietică a eliberat-o de sub ocupaţia nazistă", potrivit BFM TV.

Medvedev nu a pomenit nimic în mesajul său legat de faptul că Armata Roşie a lui Stalin a atacat în septembrie 1939 regiunile estice ale Poloniei, la puţin timp după ce armata nazistă a lui Hitler atacase ţara din nord, vest şi sud. De menţionat şi faptul că Stalin a ordonat Armatei Roşii, în 1944, să nu atace forţele naziste din Varşovia până când forţele SS nu au încheiat represiunea asupra forţelor de rezistenţă poloneze care au organizat Revolta din Varşovia.

De la începutul conflictului din Ucraina, Polonia s-a arătat extrem de hotărâtă în ceea ce priveşte condamnarea invaziei ruseşti. La începutul lunii martie, guvernul polonez a propus Statelor Unite să-i livreze avioane de vânătoare Mig-29, pentru a fi transferate Ucrainei.

• De ce e importantă o victorie în Mariupol pentru propaganda Kremlinului şi moralul soldaţilor ruşi? (analiză BBC)

Mariupol (sud-est) a devenit cel mai bombardat şi mai devastat oraş în timpul războiului din Ucraina, după ce a suportat majoritatea atacurilor susţinute ale Rusiei, fiind considerat unul din cele mai importante obiective ale campaniei militare ruseşti, arată o analiză de ieri a BBC.

Potrivit analizei, există patru motive principale pentru care cucerirea acestui oraş portuar ar reprezenta o victorie strategică extrem de importantă pentru Rusia şi, totodată, o înfrângere majoră pentru Ucraina.

Primul motiv este cel al asigurării unui coridor terestru Peninsula Crimeea şi regiunea separatist Donbas. Totodată, Mariupol este unul din porturile strategice din punct de vedere economic. Un alt motiv este faptul că Mariupol este oraşul care găzduieşte o anumită unitate a miliţiei ucrainene, Brigada Azov, denumită după Marea Azov. Brigada Azov conţine simpatizanţi ai extremei drepte, în mare parte neonazişti. Brigaza Azov are undeva la doar 2.000 de soldaţi, dar existenţa ei a reprezentat un instrument util de propagandă pentru Rusia, oferind un pretext de a spune populaţiei ruseşti că soldaţii ruşi care luptă în Ucraina "denazifică" această ţară.

Totodată, Capturarea oraşului Mariupol de către Rusia ar da ocazia Kremlinului să arate populaţiei ruse că Rusia îşi atinge obiectivele şi face progrese în război, mai arată BBC.

• Discuţie între Zelenski şi Papa Francisc despre situaţia umanitară şi blocarea culoarelor de evacuare de trupele ruseşti

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat ieri cu Papa Francisc, arată AFP. Zelenski a anunţat pe pagina sa de Twitter că a "vorbit cu Sanctitatea sa despre situaţia umanitară dificilă şi despre blocarea culoarelor de salvare de către trupe ruseşti".

Zelenski a arătat că "Vaticanul s-a declarat dispus să medieze în Războiul din Ucraina". Zelenski a salutat această iniţiatică drept "binevenită" şi i-a mulţumit Suveranului Pontif pentru rugăciunile sale pentru Ucrana şi pentru pace.

Papa Francisc şi-a multiplicat, după invazia Ucrainei de către Rusia, apelurile la pace. El a îndemnat luni la apropiere faţă de "acest popor martir".

"Vă rog să nu ne obişnuim cu războiul şi violenţa. Să-i primim cu generozitate (pe refugiaţii ucraineni) nu doar acum, ci şi în săptămânile şi lunile viitoare", a îndemnat Papa Francisc.

• Ministrul german de Finanţe: Ucraina are nevoie de un"Plan Marshall" pentru a face faţă consecinţelor invaziei ruseşti

Ucraina are nevoie de un Plan Marshall pentru a face faţă consecinţelor invaziei Rusiei, a declarat ieri ministrul german de finanţe, Christian Lindner, relatează Reuters.

"Sprijinul nostru pentru lupta poporului (ucrainean) pentru libertate va continua", a declarat Lindner, într-un discurs în faţa camerei inferioare a parlamentului german.

"Solidaritatea noastră cu vecinul nostru european are o bază durabilă şi de aceea avem nevoie de un Plan Marshall internaţional pentru Ucraina", a subliniat ministrul german în Bundestag.

• Kremlinul: Rusia nu urmăreşte închiderea reciprocă a ambasadelor cu Statele Unite

Moscova nu este interesată de o închidere reciprocă a misiunilor diplomatice cu Statele Unite, deoarece aceste canale de comunicare sunt importante în situaţia actuală, a declarat ieri adjunctul ministrului rus de externe Serghei Riabkov, citat de agenţia oficială de presă TASS.

"Nu dorim ca misiunile diplomatice să fie închise. Credem că în situaţia actuală, astfel de canale de comunicare sunt importante, deşi nu ne facem iluzii", a spus Riabkov.

Aceste precizări au venit la o zi după ce Ministerul rus de Externe i-a transmis ambasadorului Statelor Unite la Moscova că relaţiile dintre SUA şi Rusia sunt pe punctul de a fi rupte, după ce Joe Biden a afirmat că Vladimir Putin este un criminal de război.

Rusia a catalogat afirmaţiile drept "inacceptabile" şi "nedemne" de un om de stat de un asemenea nivel, afirmaţii care aduc relaţiile dintre SUA şi Rusia "în pragul colapsului".

• Ministrul grec de Externe vrea să conducă o misiune de ajutor umanitar la Mariupol, unde se află o comunitate de mii de etnici greci

Ministrul grec de Externe, Nikos Dendias, a declarat ieri că doreşte să conducă o misiune umanitară în oraşul asediat Mariupol din Ucraina, unde trăiesc mii de etnici greci, potrivit Reuters.

Ucraina a făcut ieri apel la Rusia pentru a permite accesul cu provizii umanitare în Mariupol şi pentru a lăsa civilii să iasă din oraş, despre care preşedintele Volodimir Zelenski a spus că a fost devastat de bombardamentele ruseşti.

Rusia neagă că a vizat civili şi acuză Ucraina pentru eşecul repetat de a stabili un pasaj sigur pentru civili în afara Mariupolului. Ucraina a sfidat un ultimatum pentru ca oraşul să se predea până în zorii zilei de luni, drept o condiţie pentru ca forţele ruseşti să lase civilii să plece în siguranţă.

Dendias a declarat că prioritatea Greciei este de a proteja civilii neînarmaţi şi etnicii greci care trăiesc în Mariupol, adăugând că a notificat deja autorităţile ucrainene şi ruse cu privire la misiunea umanitară.

"Intenţionez să conduc personal această asistenţă" a spus el în declaraţii făcute presei după ce s-a întâlnit cu consulul general al Greciei la Mariupol, Manolis Androulakis, ultimul diplomat al UE care a părăsit săptămâna aceasta portul ucrainean asediat.

Dendias a precizat că se va coordona cu Crucea Roşie.

Mariupol, un oraş cu peste 400.000 de locuitori înainte de război, a avut din punct de vedere istoric o populaţie considerabilă de etnici greci. Cel puţin 10 etnici greci au fost ucişi şi mai mulţi au fost răniţi de când Rusia a început să atace Mariupol. Peste 150 de cetăţeni greci au fost evacuaţi din regiune, potrivit guvernului elen.

• Renault îşi reia producţia la Moscova; constructorul auto francez realizează în Rusia 8% din veniturile sale de bază

La sfârşitul lunii februarie, Renault a suspendat producţia la Moscova din cauza unei perturbări a lanţurilor de aprovizionare. Ieri, compania a anunţat că a decis să reia operaţiunile în Rusia. Renault este proprietarul majoritar al AvtoVaz, cel mai mare producător auto din Rusia, celebru pentru marca Lada, transmite Reuters, citat de Kiev Independent.

Renault, care a revenit pe profit în 2021 după doi ani de pierderi, se numără printre companiile occidentale cele mai expuse la Rusia, unde realizează 8% din veniturile sale de bază, potrivit Citibank.

Într-un comunicat dat publicităţii luna trecută, unitatea din Rusia a constructorului auto francez a precizat că producţia sa de la Moscova se va opri în perioada 28 februarie - 5 martie, pe fondul "unor întreruperi în aprovizionarea cu componente".

"Întreruperile sunt cauzate în primul rând de controalele mai stricte la frontiere în ţările de tranzit şi de necesitatea forţată de a schimba o serie de rute logistice stabilite", a precizat unitatea, fără a numi vreo ţară.

• Pentagonul: Ucraina recâştigă teren în faţa militarilor ruşi, în unele regiuni din sudul ţării

Armata ucraineană desfăşoară operaţiuni contraofensive care au făcut posibile, în special în sud, recâştigarea unor poziţii în faţa trupelor ruse, care se confruntă cu dificultăţi de comunicare, a mai afirmat ieri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de publicaţia franceză Le Figaro.

Potrivit oficialului american, forţele ruseşti "nu-şi desfăşoară operaţiunile cu coordonarea pe care am fi aşteptat-o de la o armată modernă".

"Comandanţii lor nu discută întotdeauna, nu se coordonează întotdeauna cu forţele aeriene şi cele terestre. Am văzut tensiune între forţele aeriene şi terestre cu privire la modul în care s-au sprijinit reciproc şi acelaşi lucru este valabil şi pentru marină. Au probleme cu comanda şi controlul trupelor. Foarte concret, au probleme în a comunica între ei, iar acest lucru duce la utilizarea telefoanelor mobile în anumite cazuri", a declarat oficialul american. Acesta a adăugat că ruşii "au rămas fără benzină şi fără mâncare".

"De aceea credem că nu am observat (recent) vreun avans real major al ruşilor, cu excepţia sudului", unde sunt mai aproape de baza din Crimeea, a adăugat oficialul Pentagonului.

• Mircea Geoană: "Anticipăm o prezenţă NATO permanentă mai robustă, cu echipamente militare prepoziţionate şi elemente de apărare antirachetă şi anti-aeriană în estul alianţei; deja ne gândim la reconstrucţia Ucrainei"

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a declarat luni seară la Antena 3 că la summitul extraordinar al NATO de joi, 24 martie, liderii statelor membre vor crea condiţiile pentru ca la summitul programat la Madrid în iunie să fie luate decizii pentru o prezenţă militară permanentă mult mai consistentă a alianţei în statele din Est, inclusiv România.

"Liderii NATO vor crea platforma ca la summit-ul de la Madrid (29-30 iunie 2022) să luăm decizii cu privire la modificarea profundă a prezenţei NATO pe flancul estic, inclusiv în România. Strategic, NATO nu are cum să nu-şi schimbe masiv modul în care apăram flancul estic. Anticipăm o prezenţă permanentă mai robustă, cu echipamente militare prepoziţionate şi elemente de apărare antirachetă şi anti-aeriană. Vor fi decizii curajoase pe termen lung", a spus Geoană.

El a vorbit şi despre viitoarele eforturi de reconstrucţie a Ucrainei post-război, arătând că România se află într-o poziţie privilegiată.

"Noi deja ne gândim la reconstrucţia Ucrainei. Din această evolutie strategică ar trebui să rezulte şi avantaje economice semnificative. Poate că ar însemna, mai ales pentru estul României - Moldova, Constanţa, zona Dunării - o şansă de a putea să avem conexiuni. Şi din fortăreaţa cea mai sigură şi mai avansată a Occidentului, să fim şi o punte pentru business şi investiţii", a mai declarat Geoană.