ZIUA FRANŢEI / E.S. LUCA NICULESCU, AMBASADORUL ROMÂNIEI ÎN FRANŢA: "România şi Franţa sunt unite prin legături istorice, culturale, lingvistice"

E.S. Luca Niculescu, Fotografie realizată de Dragoş Spiţeru

România şi Franţa sunt unite prin legături istorice, culturale, lingvistice, iar anul acesta Ziua Naţională a Franţei (14 iulie) şi Sezonul România-Franţa, un parteneriat fără precedent între cele două state, au coincis într-un mod deloc întâmplător, sub-liniază Excelenţa Sa Luca Niculescu, Ambasadorul Ro-mâniei în Republica Franceză, amintind că, la nivelul anului trecut, schimburile comerciale dintre România şi Franţa au depăşit un nivel record de 9 miliarde euro, în creştere cu aproape 10% faţă de 2017.

Dinamica relaţiilor economice dintre cele două ţări este susţinută de prezenţa pe piaţa din România a 38 din cele mai mari 40 de companii franceze tranzacţionate la Bursa din Paris, alături de alte peste 9.000 de societăţi comerciale cu capital francez, ne-a mai spus domnia sa.

În mesajul pe care ni l-a transmis cu prilejul aniversării Zilei Franţei, Excelenţa Sa a afirmat: "Ziua Naţională a Franţei este sărbătorită în acest an într-un context cu totul special - ea coincide, deloc întâmplător, cu finalul Sezonului România-Franţa 2019, un parteneriat fără precedent între cele două ţări şi în acelaşi timp, o expresie naturală a legăturilor istorice, culturale, lingvistice care le unesc. Sezonul a fost inaugurat de către Preşedinţii Klaus Werner Iohannis şi Emmanuel Macron, anul trecut, la Centrul Pompidou din Paris, cu prilejul Zilei Naţionale a României şi al Centenarului creării României moderne; o delimitare în timp simbolică - încadrată de cele două Zile Naţionale -, pentru acest proiect bilateral major, definitorie pentru relaţiile privilegiate dintre România şi Franţa".

În cele aproape opt luni, Sezonul a însemnat sute de evenimente în Franţa şi în România, în capitale şi în teritoriu, în domeniile cele mai variate, de la arte vizuale şi gastronomie, la expoziţii de icoane şi broderii de tradiţie bizantină sau muzică electronică, design, filme, toate sub acelaşi îndemn, de a uita de clişee, de a ne reinventa, de a ne redescoperi, a adăugat ambasadorul.

Domnia sa a mai subliniat: "În mod firesc, dimensiunea economică nu putea să lipsească din programul Sezonului. Evenimente precum Forumurile economice la nivel înalt, de la Paris şi Bucureşti, şi dezbaterile despre sectoare de vârf, cum este cel de IT, şi-au propus să inventarieze oportunităţile de afaceri şi să genereze noi cooperări.

Oportunităţile nu sunt puţine, dovadă că, la nivelul anului trecut, schimburile comerciale dintre România şi Franţa au depăşit un nivel record de 9 miliarde euro, în creştere cu aproape 10% faţă de 2017. Un alt indicator semnificativ al dinamicii relaţiilor economice este prezenţa pe piaţa din România a 38 din cele mai mari 40 de companii franceze tranzacţionate la Bursa din Paris, alături de alte peste 9.000 de societăţi comerciale cu capital francez".

Parteneriatul Strategic care leagă România şi Franţa de mai bine de un deceniu s-a declinat şi la nivel local în cadrul Sezonului, ne-a mai declarat E.S. Luca Niculescu.

Ambasadorul României în Franţa a mai amintit: "Comunităţi şi autorităţi ale administraţiei publice înfrăţite din cele două ţări au realizat numeroase proiecte, iar Forumul cooperării descentralizate româno-franceze, care a avut loc la Lyon la începutul lunii aprilie, a reunit peste 200 de parteneri dornici să continue acest tip de colaborare. Mai mult, noi legături au fost iniţiate cu ocazia Forumului, România fiind, de altfel, unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Franţei în ceea ce priveşte cooperarea descentralizată. În mod fericit, şi aceasta a fost o întâmplare, Sezonul a coincis, în cea mai mare parte, cu Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, două premiere pentru ţara noastră, şi tot atâ-tea reuşite. Partenerii francezi ne-au fost alături şi le mulţumim. Ce ne dorim mai departe este să vedem o continuitate în proiectele născute din energia Sezonului, să vorbim încă mulţi ani despre ceea ce a fost, cu certitudine, o nouă etapă în relaţiile româno-franceze. Motivele sunt întemeiate pentru a privi cu încredere spre viitor, fie că ne referim la dialogul politic, la schimburile economice, la cooperarea în cadrul Francofoniei şi la nivelul Uniunii Europene, sau la iniţiativele culturale. Cu aceste gânduri transmit prietenilor noştri francezi urări de fericire, sănătate şi prosperitate! Trăiască Franţa şi prietenia româno-franceză!".

link: "Este prima oară când Franţa organizează un sezon încrucişat cu un stat membru UE"

link: "Mi-aş dori ca România să devină, asemeni Franţei, unul dintre actorii europeni care contează în materie de antreprenoriat şi inovaţie"

link: "România şi Franţa au o istorie comună şi un viitor împreună"

link: "Există un înalt grad de compatibilitate şi atractivitate între economiile României şi Franţei"

link: "În Sezonul România-Franţa am privit spre viitor şi am reuşit să mobilizăm generaţia tânără"

link: "Piaţa bancară a devenit extrem de competitivă şi, în special, efervescentă"

link: Mediul de afaceri din Franţa îi cere lui Macron să continue reformele

link: "Relaţia economică dintre România şi Franţa - un pilon al parteneriatului strategic bilateral"

link: Aniversarea unui prieten!

link: Turul Franţei, istorie sportivă pe două roţi

link: Franţa va interzice distrugerea produselor nealimentare nevândute

link: Franţa introduce ecotaxa pe biletele de avion

link: Euronext a finalizat preluarea a 100% din Bursa norvegiană

Opinia Cititorului ( 12 )

1. Francofonia, francophilia, Romania...
(mesaj trimis de MA în data de 12.07.2019, 07:50)
Exista, intr-adrevar, o tendinta de apropiere, periodica, inconstanta, oarecum inexplicabila... Occidentalizarea post Scoala Ardeleana ne-a latinizat limba, am renuntat la “I pak” si ne-am lepadat de Kiril si Metodiu si-am trecut la “furculition”. Dar, sa fim seriosi, nici bonjuristii, nici metodica de pension manifesta intre 1850 si 1930 n-au facut Romania francofona. Romanii au inceput sa zbirniie la scara larga, ca moliile, in jurul lampii poeticei limbi hexagonale prin 1969-1970. Ceausescu si Georges Marchais s-au simpatizat sincer si trainic. In 1971, limba franceza a fost introdusa in grupele mijlocii ale gradinitelor, experimental. In 1972, franceza a devenit prima limba straina introdusa in clasa I. In 1976 inlocuise rusa in proportie de 60 %, in cursurile primar si gimnazial. Presa socialista franceza a fost singura presa occidentala prezenta in Romania socialista. L’Humanite a adus Pif Gadget, foarte important vector de francofonizare timpurie. Les Editions Lafayette au inceput sa tipareasca albumele si “poche”-urile la Ilexim. In reteaua de librarii, destul de greu si pe sub mina, dar totusi, se gasea Petit Larousse la fiece inceput de an iar G.Mauger “Grammaire pratique du francais d’aujourd’hui” a fost cel mai intilnit indreptar strain din patrie. In 1989 Romania era la apogeul francofonizarii, realizata intensiv in mai putin de 20 de ani. Dupa zece ani franceza din sistemul de invatamint a inceput sa decada abrupt.
1. 1.1.  Dupa Revolutie... (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de MA în data de 12.07.2019, 08:04)
  Franta s-a interesat activ de ce se petrecea in Romania. In toate directiile si in toate taberele... Francois Mitterand (l’ami de l’assassin!) a venit sa-i ridice moralul lui Nea Nelu. Dar, in vara lui 1990, Liberation, l’Express, Ouest France, impreuna cu Marins du Monde si Reporters sans frontieres au sosit sa incurajeze tineretul opozant, primii din Vest... Cartea lui Michel Castex, Un mensonge gros comme le siecle (pe care eu am tradus-o si publicat-o in foileton) a fost prima privire sceptica straina asupra Revolutiei Romane. Dupa au navalit investitorii care ne-au confirmat ca, pe linga un insemnat factor cultural civilizator, Franta poate fi si cel mai oribil colonialist... Bouigues, SocGen, Dalkia Vievendi Veolia, Renault, Carrefour. Cam la asta se rezuma apropierea in prezent. In mod mirabil, romanii nu s-au inghesuit sa migreze masiv in Hexagon. Mai tentante au fost Italia, Spania, chiar Anglia. Basarabenii au preferat Franta. Limba s-a cam uitat. Daca ne uitam in pachetele de televiziune prin cablu, doar TV5 monde si F24 se vad la noi si au un rating jalnic. Nici presa franceza nu se prea mai importa. Cred ca, fara gluma si fara a exagera, Bulgaria e mai francofona decit noi in prezent... Dar, eu sint optimist, cred in puterea bilaterala de a revigora relatia, asa cum am aratat ca se poate, intens si eficient. Ramin francofil fanatic. Vive la France!
  1.2.  Vive la France! (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Pribeagul în data de 12.07.2019, 11:43)
  Frumoase comentarii, felicitari!
  Referitorla relatiile bilaterae, punctez doar ca in epoca moderna Romania a beneficiat in mod hotaritor de sprijinul Frantei.
  Preocuparea conducatorilor tarii ar terbui sa fie dezvoltarea tarii, bazindu-se pe relatii cu tarile dezvoltte: Franta, Germania, SUA... Cine ar putea sprijini dezvoltarea tarii, Rusia, Turcia, tarile Orientului Mijlociu? Evident nu trebuie evitate aceste tari.
  Din pacate toate relatiile si parteneriatele care mai de care mai strategice pe care le avem cu aceste tari nu sunt utilizate.
  Presedintele a avut, nu fara a plati, o intrare formidabila la Casa Alba, are, normal, usa deschisa a Germaniei, recent, Ciolos arata ca este apropiat e Macron.
  Parem a avea toate atuurile, dar nenorocul... nenorocul, bata-l vina, numai el e cu pricina.
  1.3.  fanatic sau brutal? (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 12.07.2019, 14:50)
  draga domnule MA, ce a adus bun faptul ca buchisim en francais si nu pa rusky? ganditi va la cate rapoarte financiare ale oligarhilor rusi eram in masura sa descifram. Asa impresionam vreo domnisoara cu accentul nostru frantujesc si cu buzunarele goale asemeni bugetului domnului Macron. Nu zic, e fain sa conaissam frenaceza, da pana la urma tot clasicii rusi ne invata cum e cu adevarat lumea. Comparati un Dostojewski cu Dumas, Idiotul si Contele
  1.4.  Man spricht Deutsch... (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de MA în data de 12.07.2019, 16:39)
  ... mais c’est moins facile. Rusii au venit la noi in economie prin austrieci si prin nemti. O-em-fau scris cu chirilice suna altfel? Dar Erste?
  1.5.  sunteti genial (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 12.07.2019, 18:19)
  daca imi spuneati acest secret acum cateva decenii in urma ma apucam direct de limba rusa. Asa mai un furculition, mai un schmecker mai un lunch si nimic temeinic n am invatat. Cu rusa macar primeam un post de bucatar la cantina BCR sa le scriu meniul. Sa stiti ca acum studiez limbile slave si incep cu bulgareasca.
  1.6.  Rusii nu sint interesati de noi. (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de MA în data de 12.07.2019, 20:54)
  Decit in cauze mici. Si atunci trimit moldoveni sau apeleaza la amarasteni. In cauzele mari se misca prin austrieci, prin kazahi, prin turci, prin arabi. Dar, una peste alta, in ciuda unor mituri intretinute, li se rupe de Romania. Si pe buna dreptate.
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 12.07.2019, 22:23)
  Ce stii tu de politica externa, necunoscatorule? Are Iohannis usa deschisa a Germaniei? Pe buneee? Asa ai auzit tu in parc, printre pensionarii militieni?
  1.8.  S400 la NATO (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 12.07.2019, 23:09)
  va dati seama sa inzestrezi alianta cu arme rusesti si acum s au suparat americanii pe frantuji ca pun impozit la facebook
2. "Pe buneee?"; parca, parca
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 13.07.2019, 12:40)
am mai intilnit expresia asta pe undeva; o foloseste frecvent un prieten al doamnei D. Individul pare curatel.
Ca sa-ti adap putin setea de cunoastere, desi am mari semne de intrebare daca merita:
- am cunostinte medii de politica externa, nu sunt diplomat, de cariera; :))
- ca Presedintele are usa deschisa a citadelei doamnei Merkel, a Germaniei adica, este neidoios. O mica dovada a acestui fapt este ca reprezentantul Germaniei si-a retras candidatura pentru postul de procuror-șef european, ba mai mult, a declarat ca o sustine pe doamna Kovesi. Presedintele a declarat: "Eu am susținut-o din capul locului pe doamna Kövesi și acest lucru i l-am spus și doamnei Kövesi, și mai multor conducători relevanți din politica europeană." Care or fi fost aia? Sigur dna Merkel nu era printre ei?Daca-i dai crezare lui Sputnik, care iti sopteste ca Iohannis vorbeste svaba si nu germana, sa stii ca te inseli.
- cit despre militieni, consider ca a fost si este o meserie utila societatii - depinde cum o foloseste societatea - asta fara a avea, din tata in fiu, vreo legatura cu ea sau alte structuri; familia mea a avut parte doar de ciomagelile lor. Chiar ieri, cu alti doi prieteni, am luat un taxi. Soferul ii tot da zor ca-i fost meaist. Din vorba in vorba, am aflat ca are 51 ani si cistiga ca sofer pe taxii cca 4000 lei/luna. Nu-s meaistii oameni de toata isprava?
Astea, spuse fiind, fara a pierde vremea cu fel de fel de stupiditati, consider ca putem sa veghem onest la treburile tarii, fiecare dupa... posibilitatile lui intelectuale. :))
1. 2.1. Raspuns la (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Pribeagul în data de 13.07.2019, 12:41)
  pct. 1.7
3. În Primul Război Mondial, când o
(mesaj trimis de Stelian B. în data de 14.07.2019, 12:30)
...atunci a devenit România o țară francofonă și francofilă, în sensul că românii au început cu adevărat să iubească Franța, cultura și limba ei. Tot ce a venit după, inclusiv cumetria stângistă de prin anii '60, s-a construit pornind din acest punct.
Poate sunt eu de modă veche, dar cred că onoarea și respectul față de cei care au luptat acum 100 de ani pentru România ne obligă să avem mereu un respect anume față de această "soră mai mare". Inclusiv atunci când liderii contemporani de la Paris par să ne ignore sau chiar să ne disprețuiască. Nu trebuie să luăm personal aceste atitudini, pentru că nici unul dintre francezii de azi nu se poate compara cu generalul Berthelot, cel care i-a zis mareșalului Foch, la parada trupelor aliate de la Paris, din 11 noiembrie 1919, la trecerea soldaților români: "Foch, saluez! C'est la famille!"
La acest îndemn, răspunsul românilor, peste secole, nu poate fi decât "Vive la France!"